Treceți la conținutul principal

Postări

Elemente sacre în poezia interbelică Nichifor Crainic si Vasile Voiculescu

Elemente sacre în poezia interbelică                 Nichifor Crainic si Vasile Voiculescu           Perioada interbelică, dintre cele două războaie mondiale, este perioada unei noi sensibilităţi poetice, a unei noi conştiinţe de sine a poeziei care avea să se înscrie în mişcarea de idei europeană , în circuitul ei valoric, de creaţie. Era o evoluţie dialectică, obiectivă.           Alături de alte reviste care, prin reprezentanţi, militau pentru o direcţie realistă, democratică în literatură, teoretizând ideea specificului ei naţional, revista “Gândirea”, dincolo de limitele ei ideologice, a avut meritul de a fi grupat în jurul ei pe unii dintre cei mai mari scriitori ai noştri. Critica vorbeşte despre “tradiţionalişti de tendinţă religioasă”, despre un “tradiţionalism decorativ, patetic, elegiac”, despre “iconari”, “ortodoxişti” etc.           Cel mai “intens” tradiţionalism l-a reprezentat însă gândirismul, mişcare literară dezvoltată în jurul revistei Gândirea. Avându

Elemente moderniste si postmoderniste

  Elemente moderniste si postmoderniste v                    Întoarcerea din rai v                    Lumina ce se stinge               Postmodernitatea este teoretizată masiv în ultimele decenii de câteva Şcoli, dintre care s-a evidenţiat Şcoala Germană, Şcoala Franceză şi Şcoala Americană. Italia a reuşit să afirme o linie teoretico-filosofică profund originală în ceea ce priveşte gânfirea de tip postmodernist, mai ales prin Gianny Vattimo. El are o teorie completă şi foarte coerentă.             În cartea sa, Gândirea slabă, Gianny Vattimo spune: „…modernitatea a fost epoca istorismului forte: însuşi conceptul de modern a căpătat o valoare normativă – explicativă… Adică a fi modern însemna a fi mai apropiaţi de sfârşitul timpuriloe, mai avansaţi către adevăr. Numai în cultul progresului are sens o valoare normativă a termenului de „modern”. Nimănui nu-i place să fie numit reacţionar; preferă să fie numit modern, pentru că ne gândim la istorie ca la un curs unitar

Elemente moderne in filosofia romaneasca

Elemente moderne in filosofia romaneasca Dezvoltarea filosofei, în general, şi celei moderne, în particular, s-a datorat   în mare parte rangului sporit al spiritualităţii româneşti. Cel mai de seamă filosof, cărturar şi om de ştiinţă din toate timpurile, Dimitrie Cantemir(1673-1723), a fost remarcabil prin expunerea absolut clară a unor idei şi concepţii absolut confuze în acea perioadă în Europa. Cantemir admite actul creaţiei divine, însă în comparaţie cu contemporanii săi, care considerau că Dumnezeu intervine în continuare în tot ce se întâmplă în lume, filosoful român afirmă că după creaţie Dumnezeu „de lucru se odihneşte”. Şi aceasta are loc fiindcă în univers domină nişte legi, care determină toate procesele naturale. Prin această nouă concepţie în filosofia românească s-a determinat o privire diferită faţă de religie şi ştiinţă. Însuşi Cantemir spune: ”Despre unu şi acelaşi adevăr, care e simplu, teologii... vorbesc teologiceşte, iar de altă parte fizicii(naturaliştii) v

Surse chimice de energie electrică Elemente galvanice

Surse chimice de energie electrică Elemente galvanice Numim element galvanic o sursă de energie electrică în care energia   chimică se transformă în energie electrică. În figurile 1a şi 1b este arătat cel mai simplu element galvanic, care   este format dintr-un vas, umplut cu electrolit (soluţie de acid sulfuric) şi doi electrozi: unul de cupru şi altul de zinc. Ca rezultat al acţiunii chimice a electrolitului asupra cuprului şi zincului, între electrozii elementului se formează o diferenţă de potenţial, adică o f.e.m.(forţă electromotoare) care poate fi utilizată pentru producerea unui curent într-un circuit exterior. Figura 1a-circuitul este deschis   În timpul funcţionării unui asemenea element apare şi un fenomen vătămător (dăunător), numit polarizare. El constă în faptul că, în urma reacţiei chimice, în electrolit apar ioni pozitivi de hidrogen, care se mişcă spre electrodul negativ (cupru) şi se depun pe acesta sub formă de

Elemente de Statistica

Elemente de Statistica Statistica este disciplina care se ocupa cu culegerea,inregistrarea,gruparea,analiza si interpretarea datelor referitoare la un anumit fenomen precum si cu formularea unor previziuni privind comportarea viitoare a acestuia. Activitatea de culegere si inregistrare a datelor referitoare la un fenomen face obiectul statisticii descriptive sau statisticii formale. Activitatea de grupare,de analiza si de interpretare a datelor precum si formularea unor previziuni priviind comportarea viitoare a unui fenomen reprezinta obiectul statisticii matematice. Elemente de limbaj in statistica.Date Statistice Definitii 1 Multimea pe care se realizeaza un studiu statistic se numeste populatie statistica. 2 Elementele componente ale unei poulatii statistice se numesc unitati statistice sau indivizi. 3 Numarul total de unitati statistice se numeste efectivul total al populatiei statistice. 4 O parte a populatiei statistice aleasa special pentru a fi studiata se numeste e

Elemente de psihofarmacologie si psihoterapie

Elemente de psihofarmacologie si psihoterapie I. PSIHOFARMACOLOGIE 1. Placebo Placebo= o forma medicamentoasă identică cu cea a unui medicament dar fără substanţa activă a acestuia Caractere generale : a. Inertă farmacodinamic b. Efect simptomatic c. Durată scurtă d. Instalare rapidă e. Acţiune nespecifică • Variabile care ţin de pacient Pot fi placebo reactivi orice pacienţi indiferent de vârstă, sex, inteligenţă. Totuşi mai frecvent, femeile şi pacienţii cu boli uşoare. • Variabile care ţin de medic Prestigiul medicului, optimismul terapeutic, căldura umană, comunicarea explicită şi autoritatea determină apariţia efectului. Lipsa de preocupare faţă de bolnav şi indiferenţa faţă de medicament duc la scăderea efectelor medicamentului • Variabile care ţin de medicament o Noutate o Administrare parenterala o Design o Gust o Miros o Culoare 2. Nocebo Nocebo= răspunsuri adverse la placebo. Apare în expectanţe negative, neîncredere în medic, eşecul tratamentelor anterioare sau când