marți, 26 februarie 2013

J.Walter Thompson

J.Walter Thompson 1. J.Walter Thompson- povestea unui pionier Agenţia J.Walter Thompson, parte a consorţiului briatanic de comunicare WPP.PLC , având o cifră de afaceri de 10.9 miliarde USD, este cotată ca a patra agenţie de publicitate din lume şi a doua ca mărime din Statele Unite. Cu o reţea de 315 filiale în 90 de ţări şi 9200 de angajaţi, JW Thompson se doreşte a fi nu doar o agenţie de publicitate ci o companie de comunicare globală. Istoria publicităţii americane şi începuturile marketingului sunt strâns legate de inovaţiile agenţiei JW Thompson, aceasta având de fapt, printre principiile sale de bază INOVAREA. Specializată în creşterea potenţialului mărcilor prin idei creative, agenţia contribuie la lansarea, promovarea şi susţinerea mărcilor clienţilor săi. Pentru o mai bună înţelegere a consumatorilor şi a clienţilor săi, agenţia a dezvoltat de-a lungul anilor o serie de concepte de comunicare, printre care şi conceptul brevetat TTB (Thompson Total Branding), folosit şi în ziua de azi. Fondată pe 5 decembrie 1864, la New York, de către William James Carlton, sub numele de “Carlton& Smith” agenţia avea mai mult un rol de intermediere pentru companiile care doreau sa-şi plaseze anunţurile publicitare în jurnalele epocii, în special în cele cu specific religios. În 1868 Carlton îl angajează pe tânărul James Walter Thompson pentru ţinerea evidenţei contabile.Când Carlton decide să se retragă din afacere în 1877, Thompson cumpără agenţia pentru 500$ (plus 800$ pentru mobilă) şi o redenumeşte J.Walter Thompson Company. În curând el avea să facă numeroase schimbări în peisajul publicitar al vremii. Compania avea să-şi extindă operaţiile ocupându-se de plasarea reclamelor şi în revistele care se adresau publicului feminin, inovaţie în urma căreia firma a înregistrat un mare succes. În 1887 JWT devine prima agenţie care se implică şi în crearea reclamelor, nu doar în vânzarea spaţiului publicitar, iar în 1895 JWT este prima agenţie care oferă “servicii complete” clienţilor săi, servicii care mergeau de la crearea reclamelor (copy, suporturi vizuale) până la plasarea lor în diferite publicaţii, design-ul ambalajelor şi, ocazional, al logo-ului. În 1908, pentru prima dată în industria publicităţii este angajată o femeie: Helen Landsdowne- director de creaţie pentru JWT, iar în 1912 , James Webb Young devine primul şi cel mai în vogă copywriter al epocii (“You can't vote. But you can smell nice."-este unul dintre mesajele sale, create pentru deodorantele pentru femei) Agenţia a deschis numeroase filiale in Chicago, Boston, Cincinnati şi Londra (1899), ultima dintre aceste filiale făcând din agenţia JW Thompson prima agenţie americană cu caracter internaţional. În anii 1880 Thompson a început promovarea propriei agenţii prin mai multe metode, mergând de la inscripţionarea numelui companiei pe diverse obiecte , până la publicarea de cărţi care expuneau concepţia lui despre publicitate şi dădeau exemple din experienţa agenţiei, oferind celor interesaţi informaţii despre tirajul şi preţurile spaţiilor de reclamă în ziarele şi revistele vremii. Aceste cărţi, cu titluri precum “The J. Walter Thompson Blue Book”, au fost publicate între anii 1887 şi 1912. În 1916, după 38 de ani de succese, Thompson se retrage, lăsând conducerea agenţiei succesorului său, Stanely Resor. Prin expansiune internaţională, o politică de personal atent controlată şi atragerea şi păstrarea unor clienţi importanţi (printre care Ford şi Kraft care sunt şi azi clienţi ai agenţiei), Resor a transformat J Walter Thompson Company într-un lider in domeniul publicităţii. După 1927, an în care General Motors Export Corporation devine client al agenţiei, compania începe să se extindă şi în afara Statelor Unite şi a Marii Britanii.În scurt timp au fost deschise filiale în ţări din Europa, Africa, Asia,Australia şi America Latină. Resor a rămas la conducerea companiei până la pensionarea sa în 1955. De atunci compania a mai avut cinci preşedinţi şi se mândreşte cu numeroase inovaţii şi realizări în publicitate şi marketing. În 1924 JWT a creat primul testimonial din lume, având-o ca protagonistă pe Regina Maria a României într-o reclamă pentru Pond’s Cold Cream. (Testimonialul este o formă de publicitate în care o persoană publică -vedetă- vorbeşte despre produs transferănd acestuia parte din credibilitatea sa). Acesta a fost primul contact pe care România l-a avut cu lumea publicitaţii. Chiar dacă reclama nu a fost niciodată difuzată în ţară, ea a făcut ca, pentru prima dată, România să fie privită ca o potenţială piaţă pentru publicitate. De ce tocmai Regina Maria? Pentru că era într-adevăr foarte frumoasă şi se găsea în segmentul-ţintă, Pond’s adresându-se femeilor cu un anumit statut social, figuri publice, preocupate de imaginea lor. În 1917, J. Walter Thompson foloseşte pentru prima dată o fotografie intr-un ad de presă pentru Corning Glass, iar în 1947 produce primul show TV publicitar- Kraft Television Theatre. Agenţia s-a extins de asemenea în domeniul reclamelor radio. Departamentul radio producea îintre anii 1930-1940 câteva dintre cele mai populare emisiuni radio, printre care: “ Kraft Music Hall”, “Lux Radio Theatre”, “The Chase and Sanborn Hour”. Succesul înregistrat la radio s-a repetat şi în televiziune, unde compania producea un spectacol de varietăţi “The Hour Glass” .În 1952 Ernest Hemigway colaborează cu agenţia pentru campania la berea Ballantine, iar în 1962 JWT devine prima agenţie care lansează simultan un produs în 23 de ţări : Kodak Instamatic. În 1969 JWT se transformă în societate pe acţiuni, o acţiune fiind cotată la 38 $, iar în 1973, pentru prima dată, încasările din Statele Unite sunt depăşite de cele din operaţiuni internaţionale. În 1980 firma este reorganizată sub formă de holding -JWT Group Inc- J.Walter Thompson devenind cea mai mare subsidiară. Celelalte subsidiare erau firme de marketing, relaţii publice, publicitate, firme pe care agenţia le achiziţionase în anii ’70. În 1987 JWT Group Inc devine parte a celui mai mare consorţiu de comunicare- WPP PLC, fiind achiziţionaţă de consorţiul britanic pentru suma de 566 milioane de dolari. În anii 1993-1996, la puţin timp după căderea comunismului, JW Thompson îşi face simţită prezenţa şi în Europa de Est, prin deschiderea filialelor sale din Polonia, Rusia, Bulgaria, Cehia, Slovacia şi România. Marile transformări aduse de progresul tehnic, schimbările şi evoluţiile în media precum şi diversificarea nevoilor şi cerinţelor consumatorilor au adus modificări substanţiale în nevoile şi cerinţele clienţilor agenţiei. Ca o consecinţă firească, în 1996, JWT îşi propune ca obiectiv transformarea din agenţie de publicitate într-o companie de comunicare globală. Prin JWT (divizia de publicitate), ThompsonConnect (divizia de marketing direct)şi digital@jwt (pentru noile metode interactive de comunicare) compania pune la dispoziţia clienţilor săi cele mai eficiente soluţii de comunicare, oferind o gamă cât mai largă de servicii care merg dincolo de publicitatea tradiţională. Aceste soluţii integrate de marketing sunt adaptate pentru toate componentele mixului de comunicare şi elaborate cu ajutorul procedeului său brevetat-Thompson Total Branding. Scopul urmărit şi, totodată, misiunea companiei, este de a impulsiona pe termen scurt vănzările şi de a creşte pe termen lung valoarea şi potenţialul mărciilor clienţilor (“to provide our Clients with both, short term sales and long term brand value through the application of a planning process called Thompson Total Branding”) Anul 2001 reprezintă pentru JWT o oportunitate de a aniversa câteva dintre cele mai importante relaţii de afaceri dintre agenţie şi clienţii săi tradiţionali: 99 de ani cu Unilever, 71 de ani cu Kelloggs, 71 de ani cu Nestle în UK, 72 de ani cu Kraft, 58 cu Ford, 55 cu Rolex, 39 cu Warner Lambert şi 36 cu De Beers. Printre clienţii agenţiei se mai numără: Adams, Diamond Trading Company,, Heineken, Kimberly-Clark, KPMG, KPNQwest, Mazda, Merrill Lynch, Pfizer, Rimmel, Shell, Siemens, SkyBridge, Tele2, TNT, UDV, Wilkinson Sword, Kimberly Clark, Qwest, Elizabeth Arden. 2.Activitatea JWT în România- Scala Thompson Communications Primul birou JWT în România se deschide în 1932 la Bucureşti, sub numele de Agence Thompson, iar printre clienţii agenţiei se numărau: Kodak, Pond’s şi Good Year. Agenţia a funcţionat câţiva ani, până la începutul celui de-al doilea război mondial. A doua experienţă JWT în România îşi are începutul în 1996, când este înfiinţată Scala Advertising, care din 1997 este parte a reţelei J.Walter Thompson sub numele de Scala Thompson Communications. Cu un număr de 40 de angajaţi permanenţi, agenţia a înregistrat o cifră de afaceri de 9.8 mil USD în anul 1999, respectiv !4.4 mil USD în anul 2000. Încasările sunt repartizate astfel: radio/televiziune: 62,7%; presă scrisă: 25,4%; outdoor:11,2%,cinema,internet:0,7%. Acum Scala J.Walter Thompson este o agenţie full-service, aflată, conform Advertising Age, pe locul şapte în topul celor mai bune agenţii din România. Scala JWT se ocupă de toţi clienţii JWT prezenţi în România: Unilever-(Bona, Close Up, Lipton Ice Tea, Lipton Sun Tea, Lipton Yellow Label, Denim, Lux, Organics, Timotei); Vim, Shell, Kraft Foods România ( Jacobs, Nova Brasilia), United Distilers and Vintners (Smirnoff, J&B, Bailley’s); Warner Lambert (Halls, VitaC Bubbaloo), Wilkinson Sword ( Shick Protector, Lady Protector); Coty (Rimmel); Nestle (KitKat, Lion, Joe); precum şi de importanţi clienţi locali: Chipita (Chipicao, Fantastic Star, Mini7Days), Ferrero, Nederlanden România, Shell Gas, ABN AMRO BANK, Boehringer Ingelheim (Bisolvon, Dulcolax, Finalgon),Crowne Plaza, IVECO, Candy. Limbile străine utilizate de agenţie sunt engleză, germană, franceză, maghiară. Servicii pe care le oferă agenţia: • Account Management • Cercetare strategică şi planificare (Strategic Research & Planning) • Analiza pieţei( Competitive Market Analysis) • Analiza comportamentului consumatorului (Consumer Behavior Analysis) • Dezvoltarea mărcii şi poziţionare (Brand Development and Positioning) • Dezvoltarea de strategii creative şi execuţia acestora (Creative Strategies & Executions) • Copywriting • Graphic Design • Designul ambalajului şi al expunerii pe raft (Packaging & Display Design) • AV Production Coordination • Print Production Coordination • Analiza mijloacelor media (Competitive Media Analysis) • Cumpărarea de spaţiu media şi monitorizare (Media Buying, Planning & Monitoring) • New Media - Internet • Programe de fidelizare (Loyalty Programs) • Organizarea de evenimente speciale (Event Marketing) • Sponsorizări (Sponsorships) • Marketing Direct (Direct Marketing) • Relaţii cu publicul (PR) • Organizarea de promoţii (Trade & Consumer Promotions) • Digital Media Advertising Departamentele implicate în oferirea acestor servicii sunt: departamentul de Client Service, departamentul de creaţie, departamentul de strategie şi cercetare de piaţă, media, departamentul de BTL, departamentul de relaţii publice, departamentul de producţie. Rolul departamentelor Departamentul de Client Service reprezintă interfaţa dintre agenţie şi client şi are rolul de a prelua brief-ul fiecărui proiect şi a-l prezenta în agenţie către toate departamentele/persoanele ce trebuie implicate.Se ocupă de dezvoltarea de planuri şi strategii de comunicare integrată însumând informaţiile furnizate de fiecare departament implicat. De asemenea, coordonează echipa care dezvoltă un proiect şi prezintă/vinde proiectul către client. Departamentul răspunde de organizarea resurselor pentru fiecare proiect/client având şi responsabilităţi financiare. Departamentul de Creaţie dezvoltă concepte si execuţii de creaţie in baza brief-urilor primite de la Client Service şi prezintă conceptele către client. Departamentul de Strategie si Cercetare de Piaţă furnizează date de piaţă relevante despre consumator, categorie, produs,în vederea dezvoltării platformei strategice pe care se va baza planul de comunicare. Totodată, ajută la identificarea personalităţii mărcii, lucru ce stă la baza dezvoltării ideii creative şi evaluează campaniile, sugerând metode şi tehnici de îmbunătaţire a rezultatelor. Departamentul de Media dezvoltă strategii de media specifice produsului şi efectuează planificarea si cumpărarea de spaţiu media conform cerinţelor din brief, în vederea atingerii obiectivelor de media. Departamentul de BTL (publicitate neconvenţională) are rolul de a analiza oportunitatea susţinerii mesajului ATL prin mijloace specifice publicităţii directe. Departamentul propune şi implementează strategii de BTL şi susţine programe pe termen lung legate de fidelizarea consumatorilor sau creează campanii ce impulsionează pe termen scurt vânzările. Departamentul de Relatii Publice stabileşte şi controlează dialogul dintre companie şi toate publicurile ţintă ale acesteia prin comunicarea de mesaje optime pentru fiecare.De asemenea, susţine celelalte două tipuri de comunicare (ATL & BTL) şi propune strategii pe termen lung ce contribuie la crearea vectorului de imagine, creşterea notorietăţii, generarea unui “good will” faţă de clienţi. Departamentul de Productie supraveghează producţia de materiale promoţionale şi menţine şi întreţine legătura cu furnizorii de servicii specializate de producţie. 3. Specificul abordării JWT- Thompson Total Branding În centrul abordării JWT a unei pobleme de comunicare se află înţelegerea consumatorilor şi a relaţiei acestora cu mărcile. În spatele fiecărei mărci puternice stă un grup de consumatori fideli, iar o marcă puternică se bazează în primul rând pe convingerile pe care aceşti consumatorii le au despre produsul sau serviciul respectiv. Crearea, susţinerea şi întărirea acestor convingeri reprezintă punctele-cheie ale unei campanii de comunicare, în vederea construirii unei anumite imagini în rândul consumatorilor şi a întăririi fidelităţii faţă de marcă.. Thompson Total Branding (TTB) este un instrument de marketing creat pentru a stimula gândirea creativă, a ajuta la descoperirea “marilor idei” ce stau la baza oricărei campanii de comunicare, idei capabile să genereze anumite convingeri în rândul consumatorilor deoarece pornesc dintr-o înţelegere superioară a modului în care oamenii comunică între ei zi de zi. TTB este un instrument brevetat, folosit cu mare succes de către toate filialele JWT în oferirea de soluţii de comunicare. TTB este structurat în cinci paşi care se înlănţuie logic în vederea obţinerii de răspunsuri la cinci întrebări de bază în elaborarea celei mai potrivite strategii de comunicare. 1. Unde ne aflăm? (Where are we now?) 2. De ce ne aflăm aici? (Why are we there?) 3. Unde am putea fi? (Where could we be?) 4. Cum putem ajunge acolo? (How can we get there?) 5. Suntem pe drumul cel bun? (Are we getting there?) Prima etapă: “Unde ne aflăm?” are ca scop aflarea poziţiei actuale a mărcii (Current Brand Situation) pe piaţă, în percepţia consumatorilor şi în relaţie cu concurenţa. Aceste date sunt folosite ca punct de pornire în identificarea problemelor cu care se confruntă marca şi pe care trebuie să le rezolve campania de comunicare. Pentru a nu scăpa din vedere nici un detaliu, au fost elaborate o serie de chestionare referitoare la piaţa de referinţă (Category/Market Dynamics Checklist), performanţele mărcii (Brand Performance Checklist), consumatorii actuali (Brand User Checklist), date despre client (Client Business Checklist), potenţialul mărcii (BrandAssessor Research). Analiza pieţei (Category/Market Dynamics Checklist),urmăreşte o definire exactă a pieţei-ţintă, şi a principalelor aspecte ale acesteia (cum ar fi: mărimea pieţei, produse concurente şi cotele lor de piaţă, segmentarea pieţei, dinamica preţurilor, etc.) Analiza mărcii (Brand Performance Checklist) are ca obiectiv stabilirea poziţiei mărcii pe piaţă prin evaluarea performanţelor acesteia (cota de piaţă deţinută, preţul în comparaţie cu mărcile concurente, puncte în care marca a câştigat sau a pierdut, rata vânzarilor, situaţia distribuţiei, etc.) Analiza consumatorului (Brand User Checklist), urmăreşte definirea consumatorului actual şi stabilirea profilului acestuia. Datele despre client (Client Business Checklist) se referă în special la resursele de care acesta dispune, a obiectivelor pentru marca în cauză şi la principalele caracteristici ale produsului. BrandAssessor Research este o modalitate de apreciere a valorii mărcii şi a imginii acesteia în rândul consumatorilor. Pentru aceasta sunt folosite patru chestionare care urmăresc să afle cum se raportează consumatorul la categoria respectivă de produse, care este poziţionarea mărcii din perspectiva consumatorului, cum este percepută personalitatea mărcii şi ce mesaje sunt asociate cu aceasta. Datele necesare sunt obţinute prin interviuri individuale sau focus-grupuri. Obiectivul celei de-a doua etape ( “De ce ne aflăm aici?”) îl reprezintă găsirea unor mijloace de îmbunătăţire a poziţiei actuale a mărcii prin analiza şi interpretarea datelor obţinute în prima etapă. Această analiză se desfaşoară pe cinci direcţii principale: A.Analiza pieţei şi a produselor din aceeaşi categorie (Category/Market Discoveries Checklist) este o etapă, în care, printr-o succesiune de întrebări şi răspunsuri sunt trecute în revistă trendurile obiceiurilor de consum, preţurilor, schimbările în legislaţie şi reglementări, etc. Sunt analizate relaţiile dintre aceşti factori şi modul în care modificarea unuia afectează importanţa sau relevanţa celorlalţi, în scopul de găsi cele mai bune metode de repoziţionare a mărcii. B.Analiza mărcii (Brand Discovery Tools ) constă într-un set de tehnici menite să ajute la identificarea acelor atribute- cheie ce trebuiesc modificate pentru ca marca să fie mai competitivă. În acest scop sunt folosite datele din Current Brand Situation corelate cu o analiză SWOT a mărcii (puncte tari, puncte slabe, oportunităţi, ameninţări) şi o hartă de poziţionare a mărcii (Brand Map Tool). Harta se realizează în funcţie de criteriile considerate cele mai importante pentru piaţa în cauză şi urmăreşte descoperirea acelor atribute ale mărcii ce trebuiesc accentuate în vederea atingerii poziţionării dorite. C.Analiza consumatorilor (Consumer Discoveries) este folosită pentru a descoperi acele aspecte ale comportamentului consumatorului, acele atitudini şi sentimente pe care marca le poate folosi în avantajul său. Prima decizie care trebuie luată, şi poate cea mai dificilă, este identificarea şi analiza segmentului-ţintă. (Target Audience analysis ). Este un pas deosebit de important pentru găsirea şi alegerea celor mai potrivite mijloace de comunicare. Următorul pas în analiza comportamentului consumatorului este reprezentat de identificarea principalelor etape ale deciziei de cumpărare (Consumer’s Buying System) şi a modului în care consumatorul poate fi influenţat în fiecare dintre aceste etape. Consumer’s Buying System-CBS este un instrument ce ajută la formarea unei viziuni de ansamblu asupra comportamentului consumatorului.CBS descrie şase etape prin care trec consumatorii în luarea deciziei de cumpărare. Obiectivul urmărit este analiza mărcii din punctul de vedere al fiecărui stadiu şi identificarea celor mai eficiente mijloace de comunicare corespunzătoare fiecărei etape pentru a determina consumatorul ca la finalul întregului proces să aleagă o anumită marcă. Cele şase etape sunt: 1.Conştientizarea nevoii (Trigger Stage) –stadiu în care se analizează factorii ce pot stârni interesul pentru categoria respectivă de produse. Ca mijloace eficiente de comunicare prin care consumatorul aflat în acest stadiu poate afla de existenţa mărcii se numără publicitatea, POS, relaţii cu publicul, direct mail, ambalaj. 2. Recunoaşterea nevoii (Considering)-consumatorul analizează dacă are sens să încerce noul produs . 3.Căutarea informaţiilor (Searching) –este stadiul în care consumatorul caută informaţii în vederea evaluării mărcilor existente pe piaţă. Sursa acestor informaţii poate fi propria experienţă, familia, prietenii (“word-of-mouth”), sau publicitatea, direct mail, relaţiile cu publicul, POS. 4.Evaluarea variantelor (Choosing)-stadiu în care consumatorul evaluează diferenţele dintre mărci pentru a putea lua o decizie. 5.Decizia de cumpărare (Acquiring) poate fi influenţată de numeroşi factori cum ar fi: distribuţia şi disponibilitatea mărcii respective, promoţii, personalul din vânzare, serviciile post-vânzare şi garanţiile pentru bunurile de folosinţă îndelungată. 6.Probarea (Experiencing)- consumatorul încearcă noul produs pe o scară mică, pentru a-i aprecia valoarea. D. Analiza metodelor de comunicare (Communication Discoveries) este o etapă în care se încearcă o înţelegere a procesului de comunicare din punctul de vedere al consumatorului. Nu este vorba doar de publicitate, ci se iau în considerare toate formele de comunicare. Analiza proprietăţilor mărcii (Branding Properties Audit) reprezintă un studiu aupra caracteristicilor şi atributelor mărcii pentru identificarea acelor elemente care pot fi folosite ca punct de pornire intr-o campanie de comunicare. Aici pot fi incluse:un anumit vocabular, o acţiune, o mişcare a corpului care e asociată cu marca, un lider de opinie, o melodie, un personaj real sau imginar care au legătură cu produsul respectiv, o demonstraţie, sponsorizare sau alte activităţi promoţionale care au contribuit la imaginea mărcii, o anumită culoare, desen, ambalaj etc., sau elemente care particularizează compania producătoare. Toate acestea sunt analizate pentru a şti ce anume comunică consumatorului despre marcă, ce reacţie stârnesc, dacă sunt relevante şi mai pot fi folosite. Analiza metodelor de comunicare (Communications Audit Tool) este o metodă simplă dar completă folosită de agenţie pentru aprecierea tuturor mijloacelor de comunicare ale unei anumite mărci: mijloace care se află sub controlul producătorului, cele care nu pot fi influenţate de producător (cum ar fi: ziariştii, distribuitorii şi vânzatorii cu amănuntul), precum şi mesajele pe care le transmite o marcă întâmplător sau intenţionat. Scopul acestei metode este de a descoperi cum comunică marca, care este efectul pe piaţă şi ce îmbunătăţiri trebuiesc aduse.Se are în vedere evaluarea tuturor mediilor folosite din punctul de vedere al publicului ţintă, al rolului în mixul de comunicare, al reacţiei consumatorilor şi al costului implicat. E. Descoperirea potenţialului unei mărci depinde foarte mult de expunerea exactă a ceea ce aşteaptă producătorul de la marca în cauză şi de resursele ce pot fi utilizate în atingerea acestor obiective. Tocmai de aceea agenţia realizează un studiu al firmei-client, studiu al cărui rezultat este sintetizat sub numele de Client Discoveries şi care cuprinde date despre cum este perceput produsul de către client (stea, vacă de muls, produs-dilemă), care este relaţia mărcii cu celelalte produse din portofoliul firmei, care este nivelul de risc acceptat, ce anume este dispus producătorul să schimbe şi la ce elemente nu se acceptă nici o schimbare, ce avantaje sau dezavantaje consideră că are marca în raport cu concurenţa, etc. În acest punct al analizei şi înainte de a trece la a 3-a etapă se pot formula anumite ipoteze cu privire la direcţiile ce vor fi urmate în elaborarea strategiei de comunicare şi ce schimbări sunt necesare legat de poziţionarea mărcii, ce aspecte ale comportamentului consumatorului trebuiesc luate în calcul, ce elemente ale mixului de comunicare merită să fie dezvoltate şi pe care dintre atributele produsului trebuie pus accent. Esenţa celei de-a treia etape (Unde am putea fi?) este surprinderea elementelor fundamentale ale relaţiei mărcii cu consumatorii, iar rezultatul acestei etape este identificarea conceptului de comunicare- esenţa mărcii (Brand Vision). Day One este o zi în care toţi participanţii se pun în locul consumatorului şi privesc lucrurile din perspectiva acestuia. Cei care participă la Day One nu sunt doar oamenii agenţiei ci şi cei ai companiei-client, de preferinţă cei direct implicaţi în luarea deciziilor:directorul de marketing, directorul de publicitate, directorii de marcă. Uneori din partea clientului participă şi cei din departamentul de cercetare-dezvoltare, vânzari, financiar, sau chiar preşedintele companiei. De asemenea, mai pot fi invitaţi şi experţi în anumite domenii. Grupul trebuie să fie suficient de mare pentru a asigura diversitatea (minim 12-15 persoane) şi nu prea mare pentru a putea fi uşor coordonat (maxim 25-30 persoane). Datorită co-participării clientului, rezultatul este mult mai creativ şi mai uşor de acceptat de către ambele părţi. Structura sesiunii de lucru se bazează pe tehnica lui James Webb Young de “generare a ideilor”. Scopul este de a facilita interacţiunea cu produsul (dacă acesta este disponibil) şi de a încuraja discuţiile libere, împărtăşirea propriilor experienţe sau prejudecăţi legate de produs, în încercarea de a gândi şi acţiona precum cei care cumpără produsul şi nu precum cei care-l produc sau îl vând. Day One nu este doar o şedinţă de brainstorming, ci un adevărat instrument de lucru brevetat de JWT, elaborat în scopul de a facilita identificarea esenţei mărcii (Brand Vision) ca punct de pornire în elaborarea unei strategii de comunicare. Esenţa mărcii este exprimată de obicei în câteva cuvinte şi vizualizată prin imagini foto sau video.De regulă, esenţa mărcii se foloseşte de o problemă cu care se confruntă consumatorul pentru a pune în evidenţă soluţia oferită de marcă. Acest răspuns pe care marca îl oferă la una dintre problemele consumatorului va fi punctul de start al unei legături puternice între marcă şi consumator şi una dintre premisele fidelizării consumatorului pe termen lung. Cea de-a patra etapă (Cum putem ajunge acolo?) are ca scop dezvoltarea unei idei creative (Branding Ideea), elaborarea unui plan de comunicare (Total Communication Plan) şi a brief-urilor creative (TTB Creative Briefing) pentru toate mijloacele media relevante. Ideea creativă este cea care distinge şi conferă mărcii recunoaştere în ochii consumatorului, aflându-se întotdeauna în centrul campaniei de comunicare. Planul de comunicare conţine cele mai bune metode de a ajunge la segmentul ţintit şi are rolul de a facilita alegerea celor mai eficiente componente ale mixului de comunicare (publicitate, relaţii cu publicul, promoţii, sponsorizări, evenimente speciale, marketing direct, design) pentru a transmite ideea creativă. Acestea sunt analizate nu doar din punctul de vedere al gradului de acoperire, costuri implicate sau compatibilităţii cu mesajul transmis, ci şi din punctul de vedere al valorii pe care o pot adăuga mesajului. TTB Creative Briefing conţine şase brief-uri de creaţie (de publicitate, relaţii cu publicul, promoţii, direct mail, design şi digital media) ce se bazează pe esenţa mărcii şi utilizează, unde e relevant, ideea creativă. Cea de-a cincea etapă (Suntem pe drumul cel bun?) evaluează succesul campaniei de comunicare în atingerea obiectivelor urmărite. Se are în vedere mai ales dacă consumatorul a reacţionat în modul dorit, dacă s-a reuşit insuflarea unei anumite atitudini faţă de marcă, dacă mesajul transmis a fost înţeles corect şi a avut impactul scontat. Dacă publicul-ţintă a acţionat la mesajul transmis în direcţia dorită poate fi relevat prin rapoartele de vânzări, modificări ale cotei de piaţă, răspunsurile obţinute la programele de marketing direct. Modificarea atitudinii faţă de marcă poate fi evaluată prin gradul de interes faţă de produs sau categorie, preferinţa pentru marcă, intenţii de cumpărare, etc. Modul în care a fost perceput mesajul poate fi evaluat prin teste de amintire, în care consumatorii sunt întrebaţi dacă îşi aduc aminte de campanie, de marca la care se făcea reclamă şi daca pot reda corect mesajul, cu sau fără ajutor. Eficienţa metodei TTB a fost demonstrată de succesul numeroaselor campanii realizate de agenţiile JWT. Ideile care au stat la baza acestor campanii sunt rezultatul colaborării dintre agenţie şi client, iar multidisciplinaritatea echipei implicate în elaborarea campaniilor a condus la idei deosebit de creative.Una dintre aceste campanii a fost şi cea din anul 2000 pentru cafeaua Jacobs. 3.1. Cum este aplicată metoda Thompson Total Branding –Cazul cafelei Jacobs Analiza de piaţă preliminară a relevat că piaţa cafelei din România se caracterizează printr-un mediu puternic concurenţial. Marca Jacobs (Kronung) era cunoscută în rândul consumatorilor, dar cota de piaţă era în scădere datorită campaniilor agresive ale mărcilor Elite şi Nova Brasilia.Totodată trebuie menţionat aici că până în anul 2000 marca Jacobs nu fusese susţinută prin publicitate pe piaţa românească. Campania desfăşurată în anul 2000 a avut ca obiective: 1. Lansarea oficială pe piaţă a gamei Jacobs (Kronung, Maxima, Sympatie). 2. Creşterea cotei de piaţă de la 12,2% la 15,2% până la sfârşitul anului 2000; ulterior, datorită rezultatelor înregistrate de campanie, acest obiectiv a fost modificat la 21,2% cotă de piaţă. 3. Poziţionarea Jacobs ca marca de cafea care “apropie oamenii” prin aroma sa unică- “alintaroma”. Soluţia oferită de agenţie utiliza elementele –cheie ale strategiei internaţionale Jacobs, elemente adaptate pentru piaţa românească. Campania a avut un real succes, toţi indicatorii de evaluare înregistrând un trend ascendent: în ianuarie 2000 Jacobs depăşise Elite la SBA-TOM (26% vs.19%), SBA (76%vs. 66%), SAA (67% vs.55%) şi îşi mărise cota de piaţă în sectorul R&G (regular coffee) de la 12,2% la 20,9%. Campania a fost susţinută prin sponsorizarea emisiunii “Duminica în familie” a postului Antena 1 care la acel moment era postul cel mai vizionat de către publicul-ţintă. 4.Principalele premii câştigate de J.W.Thompson în anul 2000 Premiile câştigate de o agenţie de publicitate reprezintă unul dintre etaloanele de măsurare a muncii şi talentului agenţiei faţă de agenţiile concurente.Chiar dacă în viziunea JW Thompson sunt mult mai importante legăturile de lungă durată şi trăinicia relaţiilor cu clienţii, precum şi atingerea obiectivelor fixate în campaniile de promovare a mărcilor lor, concursurile şi festivalurile de publicitate îşi au importanţa lor, iar câştigarea unor premii nu poate decât să crească prestigiul celor premiaţi. Fiind o companie de comunicare globală, JWT participă prin filialele sale la festivalurile de publicitate din întreaga lume. Printre numeroasele premii câştigate de agenţie se numără şi opt premii Effies- câte două pentru fiecare filială din New York, Atlanta, Detroit şi Chicago. Premiile Effies sunt singurele care se acordă nu doar pentru răsplătirea creativităţii, ci şi pentru eficienţa campaniilor respective, în ideea în care se consideră că publicitatea eficientă este publicitatea care vinde produsul şi determină creşterea cotei de piaţă. De fapt, doar în perioada 1993-2001 JWT a câştigat 67 astfel de premii, aflându-se, din acest punct de vedere, pe primul loc în clasamentul agenţiilor de publicitate din lume. La Festivalul de Publicitate de la Cannes, cea mai prestigioasă manifestare de acest gen din lume, filialei JWT din Lisabona i-au fost decernate două premii Leul de Bronz pentru campaniile la Lego şi Lisbon Bolfo Collar, iar filiala din Londra a câştigat de asemenea un Leu de Bronz pentru campaniile de susţinere a mărcilor Kraft. Filiala din China a fost desemnată cea mai creativă agenţie, iar agenţia irlandeză DDF&H , parte a grupului JWT, a primit titlul de Agenţia Anului în Irlanda. JWT Thailanda a câştigat Medalia de Aur Asia-Pacific pentru campania Lux, în timp ce Ark Thompson Moscova câştigă numeroase premii pentru campaniile Ford şi Lipton. Filiala din Columbia a fost prima agenţie columbiană de publicitate care a câştigat un premiu la Festivalul de la New York. În fine, la Festivalul de la Portoroz din Slovenia, Ark Communications -filiala cehă- a câştigat marele premiu pentru un spot realizat pentru compania Panasonic.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu