Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din septembrie, 2012

Napoleon Bonaparte (1769 - 1821)

        A fost imparatul Frantei, a consolidat si a initializat multe reforme ale Revolutiei Franceze. Unul dintre cei mai buni conducatori militari ai tuturor timpurilor, a cucerit o mare parte din teritoriul Europei si s-a ocupat de modernizarea natiunii pe care o conducea.             El s-a nascut pe 15 august 1769 la Ajaccio in Corsica, primind numele de Napoleone care in franceza a devenit Napoleon Bonaparte. A fost al doilea din cei opt copii ai lui Carlo (Charles) Buonaparte si al Letiziei Ramolino Buonaparte.             Nici un membru al familiei Buonaparte nu a fost niciodata soldat profesionist. Tatal sau, Carlo, a fost un avocat care a luptat pentru independenta Corsicii, dar dupa ce Franta a ocupat insula in 1768, el a servit drept judecator si a intrat in aristocratia Franceza drept conte.             Sub influenta familiei sale, Napoleon a fost educat pe cheltuiala regelui Louis al XVI- lea la Brienne si la Scoala Militara din Paris. El a terminat scoa

Napoleon I Franta imperiala

          Ca o recunoastere a succeselor sale,in anul 1802,Napoleon a fost ales,prin plebiscic,prim-consul pe viata.Acesta nu a fost insa decat o etapa intermediara spre instaurarea puterii personale absolute.          In anul 1804, echilibrul intern si cel extern erau puse din nou sub semnul intrebarii. In 1803, Anglia redeschisese conflictul militar, iar la inceputul lui 1804,Fouche descopera un nou complot regalist. Conjunctura favorabila nu este ratata si, in Mai 1804, Franta devine imperiu, iar Napoleon, proclamat « imparat al tuturor francezilor »,sub numele de Napoleon I. Decizia Senatului nu facea decat sa consfinteasca o stare de fapt.          In noua sa calitate, Napoleon continua politica promovata anterior, in toate directiile. Pentru prevenirea comploturilor este accentuat controlul politienesc asupra societatii : tribunalele speciale sunt conduse de »  magistrati pentru linistea publica » , se reintroduc practicile trimiterii la inchisoare fara judecata sau arest

NAMIBIA

NAMIBIA Este situata in SV Africii, in N este limitata de Angola, Zambia,Botswana, Republica Africa de Sud si Oc. Atlantic.Are o suprafata de 824.292 km 2 si o populatie de 670.000 loc, natalitatea fiind de 44,4‰, mortalitatea   de 25,0‰ iar sporul natural de 19,4‰ .Limbile oficiale sunt engleza si Afrikaans iar cele uzuale sunt limbile Bantu. Orasul cu cea mai mare populatie si cu un aeroport international este Windhoek cu 64.700 loc. (1970).Porturiprincipale sunt Walvisbaai si Lüderitz. CONDITII NATURALE Se disting 2 mari regiuni naturale : desertul Namib(V) si platourile de E. Desertul Namib   desfasurat in lungul litoralului Atlantic   pe   cca 1200 km (latime cca 60km) prezinta   zone cu dune inalte pana la 150 m (in S)   si podisuri fragmentate de ueduri adanci (in N).Clima este influentata   de curentul rece al Benguelei (temp. medii 14-19 o C, precipitatii 22 mm/an), iar vegetatia redusa la tufe spinoase de acacia si tamarix.In.zona Walvisbaai   se intalneste

Naegleria fowleri si viermii cu carlig

            Din punct de vedere al dezvoltarii si al complexitatii, parazitii se impart in trei mari categorii: protozoare, sporozoare si helmiti (viermi ).           Protozoarele si sporozoarele sunt organisme unicelulare, acestea din urma fiind strict intracelulare, iar helmitii sunt organisme complexe , unii dintre ei chiar cu sexe separate.           Naegleria fowleri este un protozoar care produce boala tinerilor inotatori (meningo-encefalita amoebiana primara), boala care, nedepistata sau netratata la timp provoaca moarte intr-un interval de apoximativ 4-5 zile. Parazitul traieste in apa, sol, pamant umed, fiind foarte putin pretentios la conditiile de mediu. Cei mai afectati sunt copii si adultii tineri care inoata frecvent in bazine incalzite.           Parazitul prezinta trei stadii evolutive : chist, forma vegetativa flagelata si forma amoebiala.           Chistul reprezinta forma de rezistenta a parazitului si se poate gasi in praf, pamant, nisip, ape murdare si

Nae Catavencu

Nae Catavencu In prima scena din actul 1 Caragiale ni-i infatiseaza pe Stefan Tipatescu prefectul judetului zis si “conu Fanica” si Ghita Pristanda politaiul orasului, care au o conversatie foarte interesanta si foarte aprinsa despre alegeri.Domnul Tipatescu este foarte agitat,plimbandu-se cu ziarul in mana si comentand anumite fraze referitoare la dumnealui.Ion Pristanda rezemat in sabie ii povesteste domnului prefect despre o discutie ce o auzise pe furis intre Nae Catavencu si dascalimea orasului   in timp ce acestia erau la un joc de carti. Aceasta discutie avea ca sibiect pe domnul Tipatescu (pe care din vampir nu-l scotea) si o anumita scrisoare pe care avea de gand sa o citeasca Scena II: Pristanda se plange de meseria lui de politist si de faptul ca primeste prea putini bani care nu ii ajung sa isi intretina familia lui numeroasa. Acesta isi aduce aminte de sfaturile sotiei lui si se gandeste ca avea dreptate.                                            Scena III: