sodiu (Na)-metal
de culoare alb-argintie, solid, foarte reactiv de aceea se pastreaza in petrol;
potasiu (K)-metal
de culoare alb-argintie, solid, foarte reactiv de aceea se pastreaza in petrol;
magneziu (Mg)-metal
de culoare alb-argintie, solid, il folosim dub forma de panglica;
aluminiu (Al)-metal
de culoare alb-argintie, solid, il folosim sub forma de pulbere;
apa (H2O)-lichid
incolor, inodor si insipid;
Fenolftaleina-pulbere
de culoare alba, o folosim sub forma de solutie alcoolica incolora.
oxid de sodiu (NaO)-oxid, de culoare pamantie;
oxid de potasiu (KO)-oxid,
de culoare cenusie;
oxid de magneziu (MgO)-oxid
de culoare alba;
hidroxid de sodiu
(NaOH)-baza, solutie incolora;
amoniac (NH3)-solutie
incolora,miros intepator,inecacios;
clorura de
aluminiu (AlCl3)-solid,pulbere alba, il folosim ca solutie incolora;
acid clorhiric (HCl)- -gaz, il folosim sub forma de solutie incolora;
hidroxid de
aluminiu (Al(OH)3)-baza, solutie incolora;
Ustensile de
laborator:
Penseta;
Hartie de filtru;
Cutitas;
Carpa de
laborator;
Cleste de metal
pentru ars;
Spirtiera;
Spatula;
Eprubete;
Stativ cu
eprubete;
Bagheta de sticla;
1.Reactia sodiului cu oxigenul:
Reactivi
utilizati:
sodiu (Na)-metal de culoare
alb-argintie, solid, foarte reactiv de aceea se pastreaza in petrol, oxidat
are o culoare
pamantie;
Ustensile:
Penseta;
Hartie de filtru;
Cutitas;
Carpa de laborator;
Mod de lucru:
Cu ajutorul unei pensete se scoate o bucata de sodiu, se pune pe o hartie de
filtru. Cu ajutorul unui cutitas se taie o bucatica de sodiu.
Observatii:
A avut loc reactia:
2Na + 1/2O2 ® Na2O
2Na+ + 1/2O22-
® Na2+ O2-
Sodiul in taietura proaspata are culoarea alb-argintie, se oxideaza foarte
repede, deci este foarte reactiv. Dupa oxidare luciul a disparut. Desi este
pastrat sub petrol este acoperit cu un strat de oxid pamantiu cu aspect
buretos.
Concluzie:
Reactia sodiului cu oxigenul a fost
foarte rapida.
2. Reactia potasiului cu oxigenul:
Reactivi utilizati:
potasiu(K)-metal de culoare
alb-argintie, solid, foarte reactiv de aceea se pastreaza in petrol, oxidat
are o culoare
cenusie;
Ustensile:
Penseta;
Hartie de filtru;
Cutitas;
Carpa de laborator;
Mod de lucru:
Cu ajutorul unei pensete se scoate o bucata de potasiu, se pune pe o hartie
de filtru. Cu ajutorul unui cutitas se taie o bucatica de potasiu.
Observatii:
A avut loc reactia:
2K + 1/2O2 ® K2O
2K+ + 1/2O22-
® K2+ O2-
Potasiul in taietura proaspata are culoarea alb-argintie, se oxideaza
foarte repede, deci este foarte reactiv. Dupa oxidare luciul a disparut.
Concluzie:
Reactia potasiului cu oxigenul a fost rapida;
3. Reactia magneziului cu oxigenul:
Reactivi
utilizati:
magneziu (Mg)-metal de culoare
alb-argintie, solid, il folosim dub forma de panglica;
Ustensile:
Cleste de metal pentru ars;
Spirtiera
Carpa de laborator;
Mod de lucru:
Cu ajutorul unui cleste de metal luam o panglica de magneziu si o incalzim
in flacara unei spirtiere.
Mg + 1/2O2 ® MgO
Mg2+ + 1/2O22- ® Mg2+ O2-
Observatii:
A avut loc reactia:
Mg + 1/2O2 ® MgO
Mg2+ + 1/2O22- ® Mg2+ O2-
Panglica de magneziu, inainte sa fie curatata de oxid, are o culoare
cenusie, mata din cauza prafului in realitate oxidul are culoare alba. Curatata
de oxid, panglica este de culoare argintie stralucitoare.
Magneziul arde cu flacara puternica, orbitoare.
Oxidul obtinut este de culoare alba.
Concluzie:
Reactia magneziului cu oxigenul este o reactie lenta.
4. Reactia aluminiului cu oxigenul:
Reactivi
utilizati:
aluminiu (Al)-metal de culoare
alb-argintie, solid, il folosim sub forma de pulbere;
Ustensile:
Spatula;
Spirtiera;
Carpa de laborator;
Mod de lucru:
Cu ajutorul unei spatule presaram,
in flacara unei spirtiere, pulbere de aluminiu.
Observatii:
A avut loc reactia:
2Al + 3/2O2 ® Al2O3
2AL3+ + 3/2O22-
® Al23+O32-
Pulberea de aluminiu este argintie, deci este mai slab reactiv. Aluminiul
arde cu scantei stralucitoare.
Concluzie:
Aluminiul a avut o reactie rapida cu
oxigenul.
Concluzii:
Sodiul si potasiul sunt metale alcaline, iar magneziul este metal
alcalino-pamantos.
Potasiul este mai electropozitiv decat sodiul, fiecare cedeaza 1e-
si se transforma in ioni pozitivi.
Potasiul si sodiul sunt foarte reactivi deoarece reactioneaza cu oxigenul
si sub petrol.
Panglica de magneziu se oxideaza mai lent.
Pulberea de aluminiu este argintie stralucitoare, deci nu se oxideaza usor,
iar aluminiu este mai slab reactiv.
Legatura ionica se realizeaza prin transfer de electroni, de la atomii
elementelor cu caracter puternic
electropozitiv (potasiu, sodiu, magneziu) la atomii elementelor cu
caracter puternic electronegativ (oxigenul), intre ionii (Na+, K+,
Mg2+, O2-) astfel formati se stabilesc forte de atractie
electrostatica (Na2O, K2O, MgO).
5. Reactia
sodiului cu apa :
Reactivi
utilizati:
sodiu (Na)-metal de culoare
alb-argintie, solid, foarte reactiv de aceea se pastreaza in petrol, oxidat
are o culoare
pamantie;
apa (H2O)-lichid
incolor, inodor si insipid;
Fenolftaleina-pulbere de culoare
alba, o folosim sub forma de solutie alcoolica incolora.
Ustensile:
Pahar Berzelius;
Hartie de filtru;
Cutitas;
Carpa de laborator;
Mod de lucru:
Cu ajutorul unei pensete se scoate o bucata de sodiu, se pune pe o hartie
de filtru. Cu ajutorul unui cutitas se taie o bucatica de sodiu. Intr-un pahar
Berzelius punem 50 ml de apa in care adaugam cateva picaturi de fenolftaleina
si bucatica de sodiu.
Observatii:
A avut loc reactia:
Na + H2O ® NaOH +1/2H2
Na+ + OH- + H® Na+OH- +1/2H2
Dupa ce am adaugat fenolftaleina in apa, observam ca solutia nu isi schimba
culoarea, fenolftaleina ramanand incolora in mediu neutru, iar cand am pus
bucatica de sodiu, solutia s-a inrosit si hidrogenul s-a eliberat cu
efervescenta. Sodiul se invarte pe suprafata apei cu o coada de foc, se aud
pocnituri si sfaraituri (mai putin violent decat reactia potasiului cu
apa).
Concluzie:
Sodiul doneaza un 1e- si devine ion pozitiv Na+ , apa
accepta 1e- si devine ionul negativ OH- si elibereaza
hidrogen. Schimbarea culorii solutiei s-a datorat schimbarii de pH.
6. Reactia oxidului de sodiu cu apa:
Reactivi
utilizati:
oxid de sodiu (NaO)-oxid, de
culoare pamantie;
apa (H2O)-lichid
incolor, inodor si insipid;
Fenolftaleina-pulbere de culoare
alba, o folosim sub forma de solutie alcoolica incolora.
Ustensile:
Pahar Berzelius;
Hartie de filtru;
Cutitas;
Carpa de laborator;
Mod de lucru:
Cu ajutorul unei pensete se scoate o bucata de sodiu, se pune pe o hartie
de filtru. Cu ajutorul unui cutitas se taie o bucatica de sodiu oxidat.Intr-un
pahar Berzelius punem 50 ml de apa in care adaugam cateva picaturi de
fenolftaleina si bucatica de sodiu oxidat.
Observatii:
A avut loc reactia:
Na2O + H2O ® 2NaOH
2Na+ + O2- + OH-
+ H® 2Na+OH-
Dupa ce am adaugat fenolftaleina in apa, observam ca solutia nu isi schimba
culoarea, fenolftaleina ramanand incolora in mediu neutru, iar cand am pus
bucatica de sodiu oxidat, solutia s-a inrosit.Reactia s-a produs cu
efervescenta. Sodiul se invarte pe suprafata apei cu o coada de foc, se aud
pocnituri si sfaraituri (mai putin violent decat reactia potasiului cu apa).
Concluzii:
Oxigenul accepta 1e- de la hidrogenul liber si se transforma in
2 ioni nagativi hidroxil OH- , care accepta cate 1e- de
la 2 atomi de sodiu care devin ioni pozitivi Na+, si formeaza
hidroxid de sodiu. Schimbarea culorii solutiei s-a datorat schimbarii de
pH.
7. Reactia potasiului cu apa:
Reactivi
utilizati:
potasiu (K)-metal de culoare
alb-argintie, solid, foarte reactiv de aceea se pastreaza in petrol, oxidat
are o culoare
cenusie;
apa (H2O)-lichid
incolor, inodor si insipid;
Fenolftaleina-pulbere de culoare
alba, o folosim sub forma de solutie alcoolica incolora.
Ustensile:
Pahar Berzelius;
Hartie de filtru;
Cutitas;
Carpa de laborator;
Mod de lucru:
Cu ajutorul unei pensete se scoate o bucata de potasiu, se pune pe o hartie
de filtru. Cu ajutorul unui cutitas se taie o bucatica de potasiu. Intr-un
pahar Berzelius punem 50 ml de apa in care adaugam cateva picaturi de
fenolftaleina si bucatica de potasiu.
Observatii:
A avut loc reactia:
K + H2O ® KOH +1/2H2
K+ + OH- + H® K+OH- +1/2H2
Dupa ce am adaugat fenolftaleina in apa, observam ca solutia nu isi schimba
culoarea, fenolftaleina ramanand incolora in mediu neutru, iar cand am pus
bucatica de potasiu, solutia s-a inrosit si hidrogenul s-a eliberat cu
efervescenta.Bucatica de potasiu se invarte pe suprafata apei cu o coada de
foc, se aud pocnituri si sfaraituri (mult mai violent decatla sodiu).
Concluzii:
Oxigenul accepta 1e- de la hidrogenul liber si se
transforma in 2 ioni nagativi hidroxil OH- , care accepta cate 1e-
de la 2 atomi de potasiu care devin ioni pozitivi K+, si
formeaza hidroxid de potasiu. Schimbarea culorii solutiei s-a datorat
schimbarii de pH.
8. Reactia oxidului de potasiu cu apa:
Reactivi
utilizati:
oxid de potasiu (KO)-oxid, de culoare cenusie;
apa (H2O)-lichid incolor, inodor si
insipid;
Fenolftaleina-pulbere de culoare alba, o
folosim sub forma de solutie alcoolica incolora.
Ustensile:
Pahar Berzelius;
Hartie de filtru;
Cutitas;
Carpa de laborator;
Mod de lucru:
Cu ajutorul unei pensete se scoate o bucata de potasiu, se pune pe o hartie
de filtru.Cu ajutorul unui cutitas se taie o bucatica de potasiu oxidat.Intr-un
pahar Berzelius punem 50 ml de apa in care adaugam cateva picaturi de
fenolftaleina si bucatica de potasiu oxidat.
Observatii:
A avut loc reactia:
K2O + H2O ® 2KOH
2K+ + O2- + OH- + H® 2K+OH-
Dupa ce am adaugat fenolftaleina in apa, observam ca solutia nu isi schimba
culoarea, fenolftaleina ramanand incolora in mediu neutru, iar cand am pus
bucatica de potasiu oxidat, solutia s-a inrosit. Bucatica de potasiu se invarte
pe suprafata apei cu o coada de foc, se aud pocnituri si sfaraituri (mult mai
violent decatla sodiu).
Concluzii:
Oxigenul accepta 1e- de la hidrogenul liber si se transforma in
2 ioni nagativi hidroxil OH- , care accepta 1e- de la
potasiu care devine ion pozitiv K+, si formeaza hidroxid de potasiu.
Schimbarea culorii solutiei s-a datorat schimbarii de pH.
9. Reactia magneziului cu apa:
Reactivi
utilizati:
magneziu (Mg)-metal de culoare
alb-argintie, solid,il folosim sub forma de panglca ;
apa (H2O)-lichid incolor,
inodor si insipid;
Fenolftaleina-pulbere de culoare
alba, o folosim sub forma de solutie alcoolica incolora.
Ustensile:
Stativ cu eprubete;
Penseta;
Eprubeta;
Carpa de laborator;
Mod de lucru:
Cu ajutorul unei pensete se scoate o panglica de magneziu. Intr-o eprubeta
se pune apa si cateva picaturi de fenolftaleina. Introducem in apa panglica de
magneziu, pe care am curatat-o de oxid.
Observatii:
A avut loc reactia:
Mg + 2H2O ® Mg(OH)2 +H2
Mg2+ + 2OH- +2 H® Mg2+(OH-)2
+H2
Dupa ce am adaugat fenolftaleina in apa, observam ca solutia nu isi schimba
culoarea, fenolftaleina ramanand incolora in mediu neutru, iar cand am pus
panglica de magneziu, solutia s-a inrosit foarte slab.
Concluzie:
Reactia este foarte lenta (dureaza cateva zile). Magneziul este mai slab
reactiv decat sodiu si potasiu, deoarece nuanta de rosu a fenolftaleinei este
foarte slaba. Magneziul cedeaza 2e- si devine ion pozitiv Mg2+
, apa accepta 1e- si devine ionul negativ OH- si
elibereaza hidrogen. Schimbarea culorii solutiei s-a datorat schimbarii de pH.
10. Reactia oxidului de magneziu cu apa:
Reactivi
utilizati:
oxid de magneziu (MgO)-oxid de
culoare alba;
apa (H2O)-lichid
incolor, inodor si insipid;
Fenolftaleina-pulbere de culoare
alba, o folosim sub forma de solutie alcoolica incolora.
Ustensile:
Stativ cu eprubete;
Penseta;
Eprubeta;
Carpa de laborator;
Mod de lucru:
Intr-o eprubeta se pune apa si cateva picaturi de fenolftaleina. Cu
ajutorul unei pensete se introduce in apa o panglica de oxid de magneziu,
obtinut prin arderea unei panglici de magneziu in flacara unie spirtiere.
Observatii:
A avut loc reactia:
MgO + 2H2O ® Mg(OH)2
Mg2+ + O2- +
2OH- +2 H® Mg2+(OH-)2
Dupa ce am adaugat fenolftaleina in apa, observam ca solutia nu isi schimba
culoarea, fenolftaleina ramanand incolora in mediu neutru, iar cand am pus
panglica de magneziu, solutia s-a inrosit foarte slab.
Concluzia:
Reactia este foarte lenta (dureza cateva zile). Oxidul de magneziul este
mai slab reactiv decat oxidul de sodiu si oxidul de potasiu, deoarece nuanta de
rosu a fenolftaleinei este foarte slaba. . Oxigenul accepta 1e- de
la hidrogenul liber si se transforma in 2 ioni nagativi hidroxil OH-
, care accepta cate 2e- de la un atom de magneziu care devine ion
pozitivi Mg2+, si formeaza hidroxid de magneziu. Schimbarea culorii
solutiei s-a datorat schimbarii de pH.
11. Reactia aluminiului cu apa:
Reactivi
utilizati:
aluminiu (Al)-metal de culoare alb-argintie,
solid, il folosim sub forma de pulbere;
apa (H2O)-lichid
incolor, inodor si insipid;
Fenolftaleina-pulbere de culoare
alba, o folosim sub forma de solutie alcoolica incolora.
Ustensile:
Stativ cu eprubete;
Spatula;
Carpa de laborator;
Spirtiera;
Cleste de lemn pentru incalzit;
Mod de lucru:
Cu ajutorul unei spatule se scoate pulbere de aluminiu. Intr-o eprubeta se
pune apa si cateva picaturi de fenolftaleina. Introducem in apa pulberea de
aluminiu. Incalzim eprubeta la spirtiera pana la punctul de fierbe.
Observatii:
Al + H2O ® nu a avut loc reactia.
Alumiul nu reactioneaza cu apa
nici cand aducem apa la punctul de fiarbere.
Concluzii:
Hidroxidul de sodiu si hidroxidul de potasiu(cea mai tare baza) sunt baze
tari, aceste lucru se observa dupa culoarea intesa a fenolftaleinei. Sodiu si
potasiul sunt metale puternic electropozitive, taria bazelor se leaga de
caracterul electropozitiv al metalelor.
Magneziul formeaza o baza mai slaba decat sodiul si potasiul. Fenolftaleina
in reactie cu hidroxidul de magneziu are o nuanta slaba de rosu.
Aluminiul este mai slab reactiv decat magneziul, deoarece nu recationeaza
cu apa nici cand aceasta este adusa la punctul de fierbere.
12. Reactia amoniacului cu fenolftaleina:
Reactivi
utilizati:
amoniac (NH3)-gaz cu
miros intepator, il folosim sub forma de solutie incolora cu miros specific;
Fenolftaleina-pulbere de culoare
alba, o folosim sub forma de solutie alcoolica incolora.
Ustensile:
Stativ cu eprubete;
Carpa de laborator;
Mod de lucru:
Intr-o eprubeta punem solutie de
amoniac si cateva picaturi de fenolftaleina.
Observatii:
Dupa ce am adaugat fenolftaleina solutia a devenit rosie carmin.
Concluzii:
Solutia de amoniac este baza, desi nu contine nici matal si nici gruparea
hidroxil.
In solutia apoasa apar ionii hidroxil.
La dizolvarea compusilor cu molecula polara in apa se formeaza legaturi
dipol-dipol intre moleculele polare de solvat (amoniac) si apa, ducand la
ionizarea solvatului. Ionii rezultati se hidrateaza cu moleculele polare de
apa.Reactia este reversibila. Schimbarea culorii solutiei s-a datorat
schimbarii de pH.
13. Reactia amoniacului cu acidul clorhidric:
Reactivi
utilizati:
amoniac (NH3)-gaz cu miros
intepator, il folosim sub forma de solutie incolora cu miros specific;
Fenolftaleina-pulbere de culoare
alba, o folosim sub forma de solutie alcoolica incolora.
acid clorhidric (HCl)-gaz, il
folosim sub forma de solutie de culoare galbuie, diluata;
Ustensile:
Stativ cu eprubete;
Carpa de laborator;
Mod de lucru:
Intr-o eprubeta punem solutie de amoniac si cateva picaturi de
fenolftaleina. Adaugam solutia de acid clorhidric.
Observatii:
A avut loc reactia:
NH4+ + OH-
+ H3O + Cl- ® NH4+ + Cl-
+ 2H2O
Dupa ce am adaugat fenolftaleina solutia a devenit rosie carmin.
Concluzie:
Solutia de amoniac este baza, desi nu contine nici matal si nici gruparea
hidroxil.
Ionii hidroxil si amoniu sunt ioni poliatomici.
Ionul hidroxil este o baza tare, iar ionul hidroniu este un acid tare.
Schimbarea culorii solutiei s-a datorat schimbarii de pH.
Apa se comporta ca un amfolit.
14. Reactia clorurii de aluminiu cu hidroxidul de sodiu:
Reactivi
utilizati:
clorura de aluminiu (AlCl3)-solutie incolora;
hidroxid de sodiu (NaOH)-baza, solutie incolora;
Ustensile:
Staiv cu eprubete;
Carpa de laborator;
Mod de lucru:
Intr-o eprubeta punem hodroxid de
aluminiu, peste care adaugam cu grija cateva picaturi de hidroxid de sodiu.
Observatii:
A avut loc reactia:
AlCl3 + 3NaOH ® Al(OH)3 + 3NaCl
Al3+ + 3Cl-
+ 3Na+ + OH- ® Al3+ + 3OH- +
3Na+ + 3Cl-
Se formeaza un precipitat de culoare alba,
gelatinos.
Concluzie:
Aceasta a fost reactia de precipitare a hidroxidului
de aluminiu.
Aceasta reactia a avut loc
deoarece o baza mai tare (NaOH) dezloueste o baza mai slaba(Al(OH)3).
15. Reactia hidroxidului de aluminiu cu hidroxidul de
sodiu:
Reactivi
utilizati:
hidroxid de aluminiu (Al(OH)3)-precipitat gelatinos de culoare
alba;
hidroxid de sodiu (NaOH)-baza, solutie incolora;
Ustensile:
Staiv cu eprubete;
Carpa de laborator;
Mod de lucru:
Intr-o eprubeta punem hidroxid de aluminiu, peste care adaugam hidroxid de
sodiu, in exces.
Observatii:
A avut loc reactia:
Al(OH)3 + NaOH ® Na[ Al(OH)4]
tetrahidroxialuminat de sodiu
Al3+ + 3(OH)- + 3Na+ + OH- ® Na+[ Al3+ (OH)4-
] -
Daca se toarna in exces hidroxid de sodiu, precipitatul „dispare”.
Concluzie:
Al(OH)3 este un amfolit si se
comporta in aceasta reactie ca un acid.
Amfolitii sunt baze slabe sau acizi slabi
,reactioneaza si cu bazele si cu acizii.
Aceasta e reactia de complexare a hidroxidului de aluminiu.
16. Reactia hiroxid de aluminiu cu acidul clorhidric:
Reactivi
utilizati:
hidroxid de aluminiu (Al(OH)3)-baza, solutie incolora;
apa (H2O)-lichid incolor, inodor si insipid;
Fenolftaleina-pulbere de culoare alba, o folosim sub forma de solutie
alcoolica incolora.
acid clorhidric (HCl)-gaz, il folosim sub forma de solutie de culoare
galbuie, diluata;
Ustensile:
Staiv cu eprubete;
Carpa de laborator;
Mod de lucru:
Intr-o eprubeta punem hodroxid de aluminiu, peste care adaugam cateva
picaturi de fenolftaleina si solutie de acid clorhidric.
Observatii:
A avut loc reactia:
Al(OH)3 + 3HCl ® AlCl3 + 3H2O
Al3+ + 3OH- + 3Cl- + 3H+® Al3+ + 3Cl- + 6H2O
Cand am adaugat fenolftaleina, solutia s-a inrosit, indicand mediu bazic.
Dupa ce am adaugat solutia de acid clorhidric, solutia a redevenit incolora,cu
un miros intepator.
Concluzie:
Un mol de H2O accepta un p+ si se transforma in
acidul sau conjugat H3O+
(se comporta ca un acid ); Schimbarea culorii solutiei s-a datorat schimbarii
de pH.
Aceasta reactie este o reactie de dublu schimb, de neutralizare.
17. Reactia hidroxidului de magneziu cu acidului
clorhidric:
Reactivi
utilizati:
hidroxid de magneziu (Mg(OH)2)-baza, solutie incolora;
apa (H2O)-lichid incolor, inodor si insipid;
Fenolftaleina-pulbere de culoare alba, o folosim sub forma de solutie
alcoolica incolora.
acid clorhidric (HCl)-gaz, il folosim sub forma de solutie de culoare
galbuie, diluata;
Ustensile:
Stativ cu eprubete;
Carpa de laborator;
Mod de lucru:
Intr-o eprubeta punem hodroxid de magneziu, peste care adaugam cateva
picaturi de fenolftaleina si solutie de acid clorhidric.
Observatii:
A avut loc reactia:
Mg(OH)2 +2HCl ® MgCl2 + 2H2O
Mg2+ + 2OH- + 2Cl- + 2H+® Mg2+ + 2Cl- + 4H2O
Cand am adaugat fenolftaleina, solutia s-a inrosit, indicand mediu bazic.
Dupa ce am adaugat solutia de acid clorhidric, solutiile au redevenit incolore,
deci s-a produs o reactie de neutralizare. Un mol de H2O accepta un
p+ si se transforma in acidul sau
conjugat H3O+ (se comporta ca un acid );
Concluzii:
Schimbarea culorii solutiei s-a datorat schimbarii de pH.
Aceasta reactie este o reactie de dublu schimb.
Concluzii:
Metalele au proprietati chimice comune
datorita insusirii lor de a ceda electroni si de a forma ioni pozitivi.
Metalele reactioneaza cu atat mai violent cu cat caracterul lor
electropozitiv este mai accentuat.
VARIATIA CARACTERULUI ELECTROPOZITIV IN GRUPA:
Comparand configuratile electronice ale sodiului,Na(Z=11), si a potasiului,
K(Z=19),se deduce ca potasiul este mai electropozitiv decat sodiul. Sodiul reactioneaza
cu apa formand de hidroxid de sodiu si degajand hidrogen. Potasiul reactioneaza
puternic apa formand de hidroxid de potasiu si degajand hidrogen, care se
aprinde .
Luciul metalic a disparut mult mei repede le potasiu decat la sodiu.
Rezulta ca potasiu este mai puternic reactiv decat sodiu.
In grupa,caracterul metalic
creste de sus in jos.
VARIATIA CARACTERULUI ELECTROPOZITIV IN PERIOADA:
Sodiul este mai electropozitiv decat magneziul reactionand mai puternic cu
apa fapt demonstrat de culoarea puternica a fenolftaleinei,in cazul
hidroxidului de sodiu, si de culoarea foarte slaba,in cazul hidroxidului de
magneziu,culoarea acestuia intesificandu-se dupa o perioada mai lunga de timp.
De asemenea sodiul a reactionat cu oxigenul si sub petrol,magneziul sub
forma de panglica fiind si el acoperit de un strat subtire de oxid.
Aluminiul se pastreaza sub forma de pulbere.Este mult mai slab reactiv
decat magneziul si sodiul el nereacionand cu apa.
Magneziul a formar o baza mai slaba decat sodiul si potasiul.Hidroxidul de
aluminiu s-a comportat ca un acid in cazul reactiei cu hidroxidul de sodiu(deci
este un amfolit).
In perioada,caracterul
metali scade de la grupa I-A(1) la grupa a III-A(13).
Reactia
de ionizare:
HCl+ H2O↔H3O+ + Cl-
NH3 +H2O↔N +H4+HO-
Comentarii
Trimiteți un comentariu