Treceți la conținutul principal

Razboi terorismului


          Valul de atacuri teroriste  ce a zguduit lumea in ultimii ani a starnit indignarea opiniei publice internationale. Lideri marcanti si politicieni din intreaga lume au condamnat actiunile “barbare”, soldate cu moartea a zeci de oameni si ranirea altor cateva sute.
          La conferinta de presa de la Londra, din 20 noiembrie 2003, presedintete Americii si primul ministru englez s-au aratat mai hotarati ca oricand  sa lupte impotriva terorismului international, “oriunde este nevoie, pentru eradicarea lui.”[1].
          “Inca o data afirmam ca, in confruntarea cu aceasta amenintare, nu exista cale de intoarcere, compromis sau ezitare”, declara Tony Blair, adaugand: “Vom raspunde la teroare cu o si mai mare sete de a invinge teroarea, iar la discordie, cu toleranta si libertate.”
Concluzia apartinea presedintelui G.W. Bush: “Teroristii vor sa intimideze si sa demoralizeze natiunile libere, dar nu vor avea succes.”
Este, poate, destul de greu de inteles care sunt pornirile unui atac terorist. De ce sa vrei sa omori? De ce sa vrei sa distrugi ceea ce omenirea a creat? De ce sa vrei sa distrugi o civilizatie, o lume, poate chiat intreaga planeta? Iata intrebari pe care, dupa septembrie 2001, si le pun tot mai des analistii politici, medicii psihiatri, psihologii si - de ce nu? – chiar simplii oameni care nu pot sa inteleaga care sunt adevaratele porniri ale tuturor actelor de terorism la care asista, neputinciosi. Se pare ca ar fi vorba de actiunea unei gene inca destul de putin studiate, inca destul de putin cunoscute, asa numita gena a agresivitatii… [2].
         
¨    ¨   ¨

11 septembrie, 2001 – zi de doliu international
Dupa cum toata lumea stie, pe 11 septembrie 2001, o mare nenorocire a lovit exact in mijlocul inimii Statelor Unite ale Americii. Oare, putea cineva sa prevada asa ceva?
Atunci, intr-o zi care a intrat in istoria moderna a Americii,  s-a prabusit simbolul orasului New York; este vorba despre Turnurile Gemene care s-au prabusit, facand zeci de mii de victime. A fost daramat un simbol care trebuia maculat, in numele unui crez, invocat de o mana de fanatici si de cei interesati sa profite de gesturile lor sinucigase.
Pentru nemuritorii din turnurile devenite amintire, sensul libertatii n-a fost incrancenarea. Nici actul scelerat datorat unei minti bolnave. Stenogramele ultimelor convorbiri telefonice probeaza luciditatea victimelor. Dorinta lor de a trai si uimirea in fata impacabilei sorti. Apoi TACEREA. America si-a plans compatriotii. Si nu s-a resemnat. Acesta este adevaratul sens al Libertatii.
Cateva catrene de-ale lui Nostradamus, fac referire la “Cel de-al treilea razboi” sau la “Multe nenorociri asupra Marelui Oras”. Iata un exemplu al modului in care Nostradamus obisnuia sa ascunda ceea ce avea de spus in spatele unor cuvinte caudate:
“Cand armele si documentele vor fi inchise intr-un peste,
Un barbat va iesi din el
Care va porni razboi. Flota sa va veni
De departe, de pe cealalta parte a marii,(…)”
Acest prim vers poate fi interpretat ca semnificand faptul ca razboiul va incepe in acest secol, dat fiind faptul ca versul are un sens derivat: cand Marte si Mercur vor fi in conjunctie cu Pestii, barbatul isi va face aparitia.
O alta privire asupra celui de-al treilea razboi mondial Orientul va veni
“Va traversa cerul, apa si zapada
Si va lovi lumea intreaga(…)”
Acest catren inspaimantator are legatura cu cel precedent. Orientul ar putea insemna chiar fostul Imperiu Persan. Se admite faptul ca atunci cand Nostradamus mentiona un loc numit Noul Oras, el vorbeste depre New York. In timpul sau, celelalte mari orase fusesera deja construite:
”Va zgudui imprejurimile Noului Oras
Doua stanci se vor razboi pentru multa vreme
Apoi Arethusa va inrosi un nou fluviu”
Comentatorii spun ca numele Arethusa, folosit de profeti, il desemneaza pe zeul razboiului, Ares, sau chiar Statele Unite ale Americii. Noul fluviu despre care ne vorbeste, ar putea insemna pur si simplu un fluviu de sange.
Oare chiar Michael Nostradamus a prevazut aceste fapte printr-un mod indirect?
Oare chiar acesta este una din premisele celui de-al treilea razboi mondial?
Ce putem face noi altceva decat sa stam si sa vedem ce ne va aduce viitorul…
In acele zile, toata atentia s-a indreptat asupra presedintelui George W. Bush, care a declarat razboi terorismului.
Dar acest razboi este deosebit de greu, iese din tiparele obisnuite, cunoscute de istoria omenirii pana in present. “Inamicul va fi difuz, dificil de identificat si localizat intr-un spatiu comun. Terorismul, notiunile de razboi si pace nu mai au sensul de pana acum. Razboiul va fi permanent, iar pacea va fi fierbinte. Terorismul tinde sa fie considerat un fenomen global. Raspunsul la acest nou fenomen - megaterorism, hiperterorism, terorism strategic - va conta si in restructurarea relatiilor geropolitice si geostrategice.”[3]
Motivarea de baza a terorismului este castigarea recunoasterii internationale si captarea atentiei opiniei publice[4]. Expertii iau in calcul  un inamic supranational, unul fara frontiere, cu o dispersare globala a fortelor, a locurilor de antrenament si a centrelor de finantare.
Cheia actiunii eficiente in lupta impotriva teroristilor este responsabilizarea statelor democratice, intarirea instrumentelor institutionale  ale acestora, de aplicare si impunere a legii, concomitent cu antrenarea lor in cooperarea internationala, pe toate coordonatele actiuniii, de prevenire si combatere a terorismului – politice, economice, sociale si militare.
De nenumarate ori, seful statului roman a tinut sa remarce ca proba solidaritatii o constituie intarirea legaturilor transatlantice, stabilitatea lumii fiind, in egala masura, bazata si pe predictibilitatea relatiilor Statelor Unite ale Americii cu Uniunea Europeana, Rusia, China si Japonia.

De ce Turcia?
          In numai o saptamana, Turcia a fost scena mai multor atacuri cu bomba, ceea ce i-a determinat pe unii analisti sa afirme ca aceasta tara “a devenit un nou camp de lupta in razboiul antiterorist.”. Singura tara musulmana  care face parte din NATO, inca  din 1952, si aspira la statut de membra a Uniunii Europene, Turcia dezvolta spiritul economic si politic European, desi majaritatea teritoriului sau este situat in Asia Mica.
          “Balanta spre actualul terorism a fost inclinata odata cu inceperea razboiului din Irak: inainte, amenintarea era mai mult sau mai putin teoretica; in prezent, violenta a crescut mai ales in sud estul Turciei, unde populatia majoritara este de origine kurda. Majoritatea populatiei s-a opus interventiei America in Irak, iar guvernul turc  nu  a permis folosirea teritoriului tarii in acest scop.” [5]
In plus, pentru a nu intarata opozitia interna si nici minoritatea kurda din Irak, oficialitatile turcesti si-au retras oferta lansata initial, privind participarea cu trupe la stabilizarea situatiei dupa caderea regimului lui Saddam Hussein. Principala temere era legata de posibilitatea reizbucnirii miscarii separatiste kurde.
Potrivit declaratiilor oficialitatilor turcesti, in saptamana premergatoare atacurilor teroriste, au fost arestati rebeli de origine kurda, care aveau asupra lor explozibili si panuri ale unor posturi de politie. Cu toate acestea, la 15 noiembrie, la doua sinagogi din Istanbul, au avut loc atentate cu bomba, soldate cu 25 de morti si 300 de raniti. La doar cinci zile, la consulatul britanic si la birourile Bancii britanice HSBC, ambele situate pe malul european al Bosforului, au izbucnit alte explozii sangeroase, in care si-au pierdut viata consulul britanic impreuna cu alte 26 de victime si au fost ranite peste 450 de personae. Atacul a fost revendicat de gruparea Al Qaeda si de Frontul Islamic al Combatantilor din Marele Orient (IBDA) – o retea turca, inarmata, al carei lider este condamnat la inchisoare pe viata.

¨    ¨   ¨

Secretarul general al NATO, lordul Robertson sublinia: “Alianta Nord Atlantica si restul comunitatii internationale, vor actiona umar la umar pentru combaterea terorismului, o amenintare acre ne vizeaza pe toti, indifferent de religie, cultura sau nationalitate. Ultimile evenimente nu au facut altceva decat sa intareasca  solidaritatea noastra.”
          Aceste cuvinte sunt mai mult decat o concluzie, mai mult decat un indemn – la unitate deplina in lupta internationala  impotriva terorismului.



       “Vom castiga, cauza noastra este una corecta; vom castiga pentru ca vom fi mai ofensivi.”

(Din discursul rostit de G.W.Bush cu ocazia vizitei[6] sale in Irak, in  ziua de 27 noiembrie 2003)



[1] Ziarul Observatorul militar  nr. 47 (26.11.2003)
[2] Comportamentul agresiv a fost studiat îndelung de multe persoane, care au încercat să găsească cauzele şi chiar să prevină diferitele stări care cauzează  aceste stări de agresivitate.
Conform definiţiei din dicţionar, agresivitatea este un comportament destructivşi violent orientat spre persoane, obicte sau spre sine. Există şi o agresivitate calmă, nonviolentă dar întotdeauna agresivitatea semnifică atac, ofensivă, ostilitate, punere în primejdie sau chiar distrugere a obiectului ei. Agresivitatea se găseşte şi la animale dar acestea o fac sub imperiul nevoii de hrană, nu ca omul care o face din tendinţa competitivă.
Agresivităţii i-a fost acordată o origine ereditară sau instinctivă, dar această teză a fost contrazisă, observându-se atât la animale cât şi la om că agresivitatea este un rezultat al învăţării, al modelării comportamentului în funcţie de mediul de dezvoltare. Dar, unii cercetători au descoperit o aşa zisă genă a agresivitaţii, care se transmite de la tată. Mediul de dezvoltare îşi pune şi acesta o amprentă serioasă asupra comporatmentului.
Oamenii pot fii agresivi din mai multe motive:
 ● dorinţa de a fi cel mai „tare”;
● agresivitatea faţă de lucrurile care nu le sunt pe plac şi agresivitatea colectivă;
● agresivitatea datorată frustărilor;
● agresivitatea legată de băutură sau consum de droguri etc.
Acest fenomen numit  agresivitate poate duce la o serie de acte impotriva umanitatii, mergand de la bătăi, vătămări corporale foarte grave  si chiar până la crime si acte de terorism.
[3] General-locotenent Gh. Rotaru, seful Directiei Generale de Informatii a Apararii
[4] Andrew Nichols Pratt, colonel, professor la Centrul European pentru Studii de Securitate “George C. Marshall”.
[5] Cuvintele apartin scriitorului turc Rifat Bali, citat de cotidianul The New York Times.
[6] G.W.Bush a fost primul presedinte American care a vizitat linia frontului, dupa Richard Nixon, in Vietnam, in 1969.

Comentarii