Clima reprezinta
regimul de mediu multianual al proceselor si fenomenelor meteorologice,
caracteristice unei anumite regiuni sau intregului glob, determinat de radiatia
solara si de circulatia generala a atmosferei, care variaza in raport cu
pozitia pe Pamant, cu altitudinea absoluta si configuratia reliefului.
Inca de la aparitia primilor
reprezentanti ai regnului animal si vegetal in istoria Pamantului, clima a fost
aceea care a avut un cuvant de spus in repartitia vietuitoarelor, in evolutia
lor de-a lungul timpului, in schimbarea aspectului lor, in felul de hrana sau
in modul de a-si construi adaposturile. Daca plantele si animalele au ajuns sa
aiba astazi caracteristicile pe care le observam la fiecare specie in parte,
aceasta nu este decat rezultatul adaptarii lor la mediu, prin perpetuarea
raselor, genurilor si speciilor care s-au dovedit ma puternice in lupta cu
natura sau a celor care au reusit sa supravietuasca capriciilor atat de
schimbatoare ale climei se-a lungul erelor.
In functie de zonele
climatice s-au format zonele de vegetatie, iar acestea, la randul lor,
constituind baza hranei si mijlocul de adapost al animalelor, a influentat
raspandirea lor. Daca plantele din regiunile desertice au radacini adanci si frunze groase ceruite,
aceste nu sunt decat adaptari la o clima uscata si calda, pentru a putea
absorbi apa de la o adancime cat ami mare si a impiedica transpiratia prea
puternica. Daca animalele aceleiasi one sunt acoperite cu o crusta chitinoasa
si pot supravietui un timp indelungat fara apa, este tot o adaptare la climatul
locului respectiv contra unei deshidratari prea puternice. Toate vietuitoarele
din tinuturile polare au o blaba scurta , deasa si in permanenta alimentata cu
grasime pentru a le feri de gerurile naprasnice, dar si pentru a le inlesni
inotul in cautarea hranei.
Nici infatisarea Pamantului
n-a scapat de capriciile climei. Aspectul actual al scoartei terestre
oglindeste si evolutia climatului erelor geologice. Alaturi de activitatea
tectonica, eroziunea cauzata in principal de diferentele de temperatura, de
vant si de precipitatii este un mare modelator al scoartei terestre. Martore
ale actiunii ei sunt numeroase monumente ale naturii, canioanele, vaile sau
sculpturile in diferite straturi de roci. Sunt celebre canioanele Colorado si Yellowstone sau fantasticile forme ale rocilor erodate
din Bad Lands. La noi in tara sunt Babele din
Bucegi si Sfinxul din Ciucas.
Oamenii, cu toate
posibilitatile stiintifice si tehnice cunoscute in momentul de fata, sunt
supusi climeim pornind de la succesiunea zilelor si noptilor, care imprima
ritmul de viata si de activitate, si pana la una dintre cele mai importante
ocupatii ale omului, agricultura, care se desfasoara in functie de anotimpuri.
Dar influenta climei nu se manifesta numai asupra ritmului de viata si de
activitate a oamenilor, ci si in multe alte directii. Astfel, chiar
imbracamintea reflecta adaptarea omului: de la acel pagne sau sort pe care il
poarta membrii unor triburi din Africa si America de Sud la costumul special
facut cu unul sau mai multe staturi de blana purtate de oamenii din zonele
polare si subpolare, la palariile conice purtate de locuitorii din sud-estul
Asiei confectionate din pai sau la turbanele locuitorilor din Orient; insasi
culoarea predominant deschisa a vesmintelor lor ii protejeaza de arsita
indelungata a soarelui.
Omul a invatat sa-si
construiasca adapostul in functie de clima la care s-a adaptat sa traiasca:
locuitorii din tarile calde isi amenajeaza locuinta din materiale usoare si
racoroase, din barne sau din bambus si pamant, inlesnindu-I o mai buna aerisire
si racorire. In regiunile temperate oamenii au inventat alte materiale de
constructie mai rezistente, care sa pastreze mai multa caldura iarna dar si sa
tina racoare in timpul verii.
In zonele reci, locuintele
sunt prevazute cu ferestre si pereti dublii, cu materiale termoizolatoare si
posibilitati de incalzire. In tinuturile polare, din lipsa altor materiale de
constructie, omul si-a construit locuita din bucati de gheata si zapada captusita
prin interior cu blanuri de vulpe si urs polari.
Aspectul locuintelor din
campie este diferit de cel al celor din zona deluroasa sau montana. In aceasta zona precipitatiile
fiind mai reduse si predominand mai mult cele lichide au determinat pe localnici
ca acoperisurile caselor sa aiba o inclinatie mai mica fata de a celor
construite in zona montana, care au o inclinare foarte mare, cu scopul de a
retine cat mai putin cantitatea sporita de precipitatii lichide si solide.
In vechime oamenii suportau
mult mai greu variatiile climatice ivite in timpul deplasarilor pe care le
faceau. Astazi cu posibilitatile tehnice existente, oamenii se adapteaza mult
mai usor unui climat impropriu, cu ajutorul diferitelor materiale moderne de
constructie sau instalatiilor de aer conditionat.
Meteorologia are din ce in
ce mai mult o deosebita importanta practica. Prevazand fenomenele meteorologice
care pot aduce pagube agriculturii, se iau masuri de protectie in vederea
diminuari pagubelor sau chiar evitarea pierderilor. O ramura specifica a
meteorologiei numita agroeteorologie se ocupa cu studiul influentei fenomenelor
meteorologice in productia agricola. Toate unitatile agricole primesc
informatii referitoare la schimbarea timpului si asupra aparitiei fenomenelor
daunatoare agriculturii, cum sunt bruma, grindina, inghetul.
Pentru efectuarea in bune
conditii a transporturilor aeriene trebuie cunoscute previziunile
meteorologice. Traficul aerian beneficiaza cel mai mult de cunoasterea lor:
avioanele nu decoleaza decat daca cunosc cum va fi vremea dupa care aduc la
cunostinta pilotului navei eventualele schimbari meteorologice in ruta pe care
urmeaza s-o parcurga. El primeste si in timpul zborului numeroase indicatii
referitoare la starea atmosferei. Transportul
maritim poate fi influentat si de necunoasterea situatiei meteorologice
a rutei. Fenomenele cele mai periculoase sunt ceata, vantul si inghetul. De
aceea marile nave sunt prevazute cu radare meteorologice, care pot capta
informatii si de la satelitii meteorologici special lansati.
Si transportul pe calea
ferata sau cel rutier beneficiaza de ajutorul meteorologiei. Iarna, cand
viscolele blocheaza circulatia, buletinele meteo indica zonelel in care
traficul feroviar si rutier este intrerupt. Precipitatiile abundente, precum si
inghetul si dezghetul pot provoca distrugeri ale autostrazilor podurilor si
terasamentelor.
O mare importanta o au
studiile climatologice cu privire la amplasarea judicioasa a unor noi obiective
industriale, functionale sau a locurilor de odihna. Se stie ca zonele de relief
inconjurate de munti nu permit scurgerea si ventilarea aerului, inlesnind
persistarea aerului poluat si formarea inversiunilor de temperatura. Ca urmare,
compusii si reziduurile chimice formate nu se pot imprastia in atmosfera ramanand
in staturile cele mai inferioare ale atmosferei si avand urmari negative in
viata omului, animalelor si plantelor regiunilor respective. In momentul de
fata, amplasarea noior obiective industriale, cum sunt cele chimice sau
siderurgice se face in urma studiului de microclimat al localitatii respective.
In nici un caz nu se vor amplasa in directia predominanta a vantului, deoarece
fumul se va abate asupra localitatii respective. De aceea se tine seama si de
amplasarea noilor cartiere de locuinte, a spatiilor verzi de recreere si de
odihna sau a sanatoriilor.
Un studiu climatologic
amanuntit este necesar si inainte de inceperea unei constructii: in cazul unui
bloc de locuinte se va tine cont de directia predominanta a vantului,
orientandu-se pe directia vantului pentru a nu fi supus actiunii acestuia.
Obiectivele industriale care polueaza aerul vor fi inconjurate de perdele de
vegetatie, care au rolul de purificare a atmosferei. In calculul capacitatii
lor de evacuare a apei din precipitatii se va tine seama de cantitati maxime
cazute in zona respectiva. Pentru asigurarea unei bune functionari a
hidrocentralelor trebuie cunoscute regimurile de precipitatii si de inghet. In
proiectarea liniilor electrice si in amplasarea si forma salpilor determinante vor
fi directiile predominante ale vantului si depunerile de gheata pe conductori,
sporindu-se parametrii de rezistenta a constructiei respective.
Tratamentele balneoclimatice
presupun studii climatologice anterioare pentru indeplinrea scopului lor. In
amplasarea spitalelor, a sanatoriilor si a localitatilor balneare se tine seama
de conditiile climatice locale. Amenajarea unor microclimate optime in halele
de lucru, in incaperi, in scoli, in fabrici are o mare importanta in obtinerea
unui randament maxim al omului in munca sa.
Din cele prezentate mai sus
rezulta marea importanta ce se acorda in momentul de fata studiilor
climatologice, cunoasterea diferitelor fenomene meteorologice, gradul lor de
manifestare si frecventa aparitiei lor in zona in care in care ne intereseaza.
Fara nelipsitul studiu climatologic, omul nu va putea valorifica in cel mai
inalt grad obiectivul industrial construit si telurile propuse de el nu vor
putea fi in intregime realizate, de multe ori ivindu-se chiar efecte
neasteptate si contrare. De aceea in prezet se acorda o deosebita importanta
cunoasterii amanuntite a conditiilor naturale ale mediului in care omul isi
desfasoara activitatea sa creatoare.
Comentarii
Trimiteți un comentariu