Cabaret Voltaire

Cabaret Voltaire Desi este una din cele mai importante formatii din istoria industrialului (este considerata prima trupa de industrial rock) si a muzicii electronice, rolul sau a fost deseori trecut cu vederea prin comparatie cu cel al altor pionieri precum Throbbing Gristle, Suicide sau Chrome, aceasta, surprinzator, datorita faptului ca si-a continuat activitatea mult dupa ce cei mai sus mentionati erau de mult istorie si, in primul rind, pentru ca in indelungata sa cariera a dovedit un eclectism derutant (de la experimentalismul extrem al inceputului, mai aproape de performance-art decit de muzica, la industrial-funk, si pina la house/acid si electronica). Cabaret Voltaire s-a nascut in timpul experimentelor cu benzi pe care le faceau intr-o mansarda trei tineri din Sheffield, mari amatori de muzica electronica, dadaism (de unde si numele grupului) si krautrock. Desi conceput ca un grup de studio debuteaza live in mai 1975. Instrumentatia neobisnuita (improvizatie la clarinet pe un fundal ritmic obsedant) si muzica alienanta au isterizat publicul care, dezlantuit, a navalit pe scena si a distrus totul. "… La primul nostru concert din 1975 am folosit ca fundal sonor o banda cu inregistrarea unui pickhammer. Richard cinta la clarinet, imbracat intr-o jacheta sclipitoare… Totul s-a terminat in momentul cind spectatorii au navalit pe scena si ne-au luat la bataie", isi aminteste Chris Watson. Esecul debutului live i-a indepartat de salile de concert pentru o lunga perioada de timp, in care au continuat sa compuna si sa inregistreze benzi, pina cind o data cu impunerea punk-ului, cu stridentele si excesele sale, si muzica lor extrem de experimentala a reusit sa-si gaseasca un public. Cu toate acestea o caseta pe care o inregistreaza la inceputul lui 1978 este respinsa de toate casele de discuri britanice contactate pina ce, in cele din urma, inovatorul label independent Rough Trade le ofera sansa de a realiza un album si, astfel, apare "Mix Up", primul lor disc oficial. Muzica lor din aceasta perioada alterneaza sarjele agresive inspirate de punk cu pasajele experimentale pentru care folosesc benzi prelucrate si sunete samplate. Treptat lucrurile au luat o turnura favorabila pentru Cabaret Voltaire, chiar daca dezamagit de lipsa de intelegere a publicului Watson paraseste grupul in 1981 pentru a lucra in televiziune si a deveni membru Hafler Trio), si noile sale realizari incep sa se bucure de aprecierea criticii de specialitate. Dupa despartirea de Watson cei doi ramasi se transfera la Some Bizarre (o alta casa de discuri indie extrem de importanta) si incep sa renunte treptat la industrial-funk-ul furios de pina atunci in favoarea unei muzicii tot mai accesibile. Single-urile "Sensoria" si "James Brown" (de pa albumul "Micro-Phonies" inregistrat impreuna cu Dave Ball, ex Soft Cell) se bucura de succes in topurile indie in 1984 dar excelentul album care urmeaza, "The Covenant, The Sword And The Arm Of The Lord" nu intruneste decit aprecierile criticii. Intre timp noile trupe de "industrial" puternic influentate Cabaret Voltaire, precum Clock DVA, Skinny Puppy, Death In June sau Ministry, incep sa se impuna si sa-i stirbeasca din popularitate. In acceasi perioada Kirk realizeaza doua albume solo si, ulterior, grupul incheie un nou contract discografic cu Parlophone / EMI pentru albumul "Code" din 1987, inregistrat impreuna cu producatorul Adrian Sherwood, un excelent exemplu de industrial-dance. Doi ani mai tirziu fac o vizita la Chicago pentru a inregistra albumul "Groovy, Laid Back And Nasty" impreuna cu Marshall Jefferson, noua vedeta house, stil ce incepuse sa faca ravagii in topurile britanice. De altfel de pe acest album este extras si singurul lor succes de top, single-ul "Hypnotised". Urmeaza o noua pauza in activitatea Cabaret Voltaire, membrii grupului dedicindu-se activitatilor solo: Kirk in colaborare cu DJ Parrot scoate un album sub numele de Sweet Exorcist si infiinteaza casa de discuri Warp (devenita una din cele mai importante label-uri "electronica" in anii ’90) Grupul revine in 1993 cu trei albume de ambient/dance (editate de Instinct) dupa care se pare ca isi incheie activitatea. Kirk, supranumit "cel mai ocupat om din techno", care debutase solo (ca si Mallinder) inca din anii ’80, isi continua activitatea (sub nume propriu sau sub diferite pseudonime precum Sandoz , Electronic Eye, Sweet Exorcist, Nitrogen, etc), in timp ce Mallinder emigreaza in Australia unde continua sa cinte cu un grup numit Stassi And Loco. La rindul sau, Watson, multa vreme retras din muzica, revine cu o serie de albume de asa-numite "field recordings" editate de Touch.