joi, 19 iulie 2012

A treia din seria comediilor

A treia din seria comediilor A treia din seria comediilor lui I.L.Caragiale dupa O noapte furtunoasa ,Conu Leonida fata cu reactiunea si inainte D-ale carnavalului,O scrisoare pierduta capodopera a dramaturgiei romanesti a vazut lumina rampei pentru prima oara in 1884 la Teatrul Naional din Bucuresti .Eugen Ionesco avea sa recunosca in dramaturgul nostru clasic pe cel mai mare comediograf al lumii , iar Edgar Papu in volumul ‘’Clasicii nostri ‘’ afirma ca O scrisoare pierduta este singura conedie a lumii care se ridica la valoarea epopeica a unui epos eroic- comic. Tema comediei urmareste lupta dintre doua tabere pentru cucerirea puterii politice intr-un oras-capitala de judet de munte ,in care urmeaza sa se desfasoare alegerile pentru desemnarea unui deputat in colegiul al II-lea .Scriitorul realizeaza in opera o sinteza superioara intre satirizarea moravurilor din epoca respectiva si surprinderea unor caractere umane cu semnificatii de generalitate .Cu alte cuvinte ,scriitorul realist si clasic in acelasi timp ,pune in evidenta partea comica din zbuciumul celor care doresc sa se imbogateasca din politica ,el isi bate joc de faza lor demagogica sau reactionara . Titlul ar putea sugera neglijenta ce poate pune in pericol linistea unui oras ,a unei tari ,daca avem in vedere ca in comedie se vehiculeaza ca mijloc de santaj politic doua scrisori : una in capitala de judet ,alta in capitala tarii .Grotescul este cu atit mai eruptiv cu cat scrisoarea e un banal bilet de amor si nu o alta scrisoare diplomatica sau oficial-administrativa.Deducem ca sistemul electoral este atat de precar incat un banal bilet de amoros poate sa-l bulverseze ,sa-i ameninte principiile .Asemenea viziune asupra continutului de idei al piesei atrage atentia asupra laturi grave a situatiei reale ,iar rasul se transforma in plans cind descoperim ca intr-un judet de munte sau si mai grav cand in intreaga tara ,in lupta politica sunt aruncate ca o moneda de schimb santajul ,minciuna ,falsu ,amenintarea ,promisiuni ca va iesi invingator cel care este moralmenta mai necinstit .Si fiindca rezultatul este si comic si tragic se poate spune ca o scrisoare pierduta e o tragicomedie . Din didascali aflam ca febra pregatirii alegerilor este surprinsa in capitala unui judet de munte .Lipsa localizari geografice precum si personajele tipice demagogul politic Catavencu ;vicleanul bonom Trahanache ; canalia senila Dandanache ; prostul fudul F arfuridi ,servilul descurcaret Pristanda ,femeia adultera Zoe confera candidatilor Tipatescu prefectul judetului ,Agamemnon Dandanache vechi luptator de la 48 .De altfel si timpul actiuni care este sugerat vag completeaza aceasta impresie. Evolutia conflictului exceleaza prin simplitate ,marca a talentului desavirsir si prin concluzie observam capacitatea lui Caragiale de a selecta esentialul .Simplitatea si concluzia constituie trasaturi ale clasicismului si asigura ritmula alert in sucesiunea scenelor orientarea precisa si imperativa a evenimentelor spre telul propus :Ne aflam in capitala unui judet de munte ,in preajma alegerilor ,sefula grupari de opozitie,avocatul Nae Catavencu ,director-proprietar al ziarului ‘’Racnetul Carpatilor ‘’ are norocul si dibacia de a intra in posesia unei scrisori compromitatoare pentru prefect si pentru sotia fruntasului organizatiei locale a partidului aflat la putere .Santajati cei doi amanti se vad constrinsi sa convina a sprijini candidatura adversarului politic ,pina la urma santajistul e dezarmat si silit sa toasteze pentru candidatul guvernamental ales de Bucuresti. Subiectul are aparent o linie simpla o scrisoare de amor ajunge ,din cauza unei neglijente obiect de santaj in mina reprezetantului partidelor de opozitie ,care doreste sa obtina mandatul de deputat .Conflictul creste in intensitate prin incercarea de a recupera scrisoarea sau de a o publica pentru a se obtine compromiterea partidului de guvernamint .Aceasta culmineaza in momentul incaierari din actul III-lea ,pentru ca in ultimul act sa se stinga in cintecul famarei,care va acoperi ridicolul lupteipolitice si va proclama victoria santajul ramolismentului si aprostiei fudule . Astfel ,Zoe Trahanache ,pierde o scrisoarede dragoste adresata ei de catre Stefan Tipatescu prefectul judetului ,scrisoarea este gasita de un cetatean turmentat de la care este furata de ,prin viclenie de Nae Catavencu .Acesta ameninta cu publicarea misivei ,cerind in schimb locul de deputat Zoe si Tipatescu au intrat in panica si incearca prin pronisiuni siamenintari sa obtina scrisoarea .Catavencu refuza orice oferta cerand cu insistenta mandatul de deputat ,considerand ca il merita pentru ca este ‘’in orasul acesta de gogomani cel dintai intre fruntasi politici’’ .Zoe il convinge pe Tipatescu sa sprijine candidatura lui Nae Catavencu ,la adunarea electorala din actul al III-lea dup ce farfuridi si catavencu isi tin discursurile ,se anunta numele candidatului propus de ‘’centru ‘’ Agamemnon Dandanache .Cele doua grupari isi declara nemultumirea ,incaierindu-se ,in icaierere Catavencu isi pierde palaria ,in captuseala careia era ascunsa scrisoarea cu pricina .Cetateanul turmentat ,crezind ca-si potriveste propria palarie pe cap,ii smulge captuseala si astfel gaseste scrisoarea pe care o aduce adresantului . Adulterul se situeaza pe un plan secundar care se interfereaza firesc cu cel politic si-si releva insemnatatea in raport cu acesta : intriga sentimentala potenteaza satira antipoliticeasca ,batalia se duce pentru fixarea candidatului si nu pentru popularizarea programului politic al acestuia .Santajul lui Catavencu intregeste atit fisa atit fisa caracteriolgica a personajului cat si rechizitoriul impotriva regimului asa zis constitutional .Lui tipatescu pierderea scrisorii ii prilejuieste manifestarea fara nici o retinere a autoritati sale de satrap local atotputernic .Prefectul se targuieste cu Nae Catavencu oferindu-i functii publice si alte avantaje materiale ,ca si cand ar distribui bunuri proprii Catavencu ii cere fatis : ‘’ Nu ma combate sustinema Alege-ma ‘’ .Ezitarile prefectului sun spulberate de Zoe Trahanache ,persoana cea mai afectata de pierderea scrisorii in ciuda faptului ca ea nu are nici un rol oficial in treburile publice ,ba mai mult nu are nici drept de vot si cu toate astea ea il asigura pe Catavencu ,, Ei ! eu te aleg ,eu si barbatul meu ; mie sa-mi dai scrisoarea ‘’ .Pentru ca nu are alta iesire ,Tipatescu accepta compromisul ,in schimbul scrisorii mandatul de deputat ,,Intamplase orice s-ar intampla ‘’ .Domnule Catavencu esti candidatul Zoii esti candidatul lui nea Zaharia prin urmare si al meu ! Poimaine esti deputat ! ‘’Chiar atunci cand de la Bucuresti soseste ,,depesa fe-fe urgenta !’’ in care se impune ,, Cu orice prêt ,dar cu orice prêt sa aleaga pe domnul Agamemnon Dndanache ‘’ Zoe nu cedeaza .Dinpotriva se inversuneaza ,,A ! nu se poate ! Vom lupta contra oricui …Vom lupta guvernului ! Si Tipatescu o sustine repetand ,,Da vom lupta contra guvernului !’’ Prin interventia ferma a Zoei Trahanache conflictul pare a se precipita spre deznodamant ,dar in actul III dupa ce Farfuridi si Catavencu isi incheie discursul in timpul caruia si-auetalat prostia ,infatuarea urmeaza o lovitura de teatru : anuntarea candidaturi lui Agamita Dandanache,urmeaza incaierarea ,asaltul lui Pristanda si al oamenilor sai .Finalul actului III putea fi si finalul comediei, candidatul e cunoscut asadar si alesul dar piesa continua a fost rezolvat numai conflictul politic .Acum interesul este reactivizat prin intriga sentimentala ,invins in competitia politica Nae Catavencu a ramas primejdios. Cu temerea torturata pentru Zoe Trahanache ca arma prin care Catavencu n-a putut cuceri loc in Camera poate deveni o arma a razbunari ,se deschide ultimul act al comediei .Urmeaza iar o lovitura de teatru de data aceasta o interventie a hazardului Catavencu care isi pierduse palaria in incaierarea din timpul adunarii electorale si odata cu ea obiectul de santaj e obligat sa cedeze propuneri Zoei de a-i zelos .Prin reintrarea scrisorii in posesia celei ce-o ratacise ,actul IV aduce dezlegarea celui de-al doilea nod al conflictului . Aparitia lui Agamemnon Dandanache intregeste galeria personajelor cu un tip pitoresc si reprezentativ dar largeste considerabil semnificatia episoadelor scrisorii pierdute .Si acest politician si-a obtinut investitura de candidat printr-un santaj identic celui incercat de Catavencu .Astfel dramaturgul atrage atentia ca la centru functioneaza aceleasi resorturi ca si intr-o oarecare capitala de judet ,ca moravurile si practicile venale sunt acleasi de jos pana sus.Ba mai mult Catavencu pierzand orice sansa si cu deosebire amenintat cu descoperirea unei polite falsificate accepta rolul de organizator al manifestatiei finale in cinstea noului ales Catavencu recurge in acest moment la retorismul ce-i e propriu facand o incursiune in istorie si in fondul unei muzici de circ el exclama cu convingere ,,Iata avantajele progresului ! Iata binefacerile unui sistem comstitutional !’’.Replica lui Pristanda ,,Curat constitutional’’ cade ca o sentinta de un umor neintentionat ,dar sarcastica si concluziva pentru intreaga comedie . Astfel contrastul dintre risipa de mijloace si rezultatul obtinut este comic si tragic in acelasi timp prin victoria coruptiei .Prin tema si subiect ,prin structura personajului ,I.L.Caragiale demonstreaza ca vede ,,enorm si se simte monstruos ‘’ .Personajele sunt in acelasi timp tipuri sociale si caractere general-umane iar relatiile dintre ele se inscriu intr-o structura perfect construita . Autorul da personajelor relief intregind dimensiunea lor psihologica cu cea sociala ,viziunea asupra realitati e una social-istorica .Personajele sunt complexe angajate in relatii concomitent pe cele doua planuri interferente ale subiectului.Stefan Tipatescu e tipul sefului atotputernic al administratiei locale ,slujitor plin de zel al autoritati centrale abuzive . Are prestatia unui important domnitor local si e unul din personajle ,,serioase’’ ale piesei ,este cel mai putin marcat comic dar se numeste totusi Tipatescu si nuanta comica razbate spre varful piramidei sociale dar ramane cu toate puterea lui tot un ,,escroc’’.Marca personajului o constituie setea de putere ,betia puteri il face sa creada ca totul ii este permis ,ca poate jigni ,apostrofa, umili sau batjocori in functie de toanele momentului ,Catavencu vede in ei ,,vointa care ordona ’’ sau chiar pe ,,prefectul asasin’’ .Are multa luciditate cantareste just situatiile si oamenii,autocaracterizarea ne dezvaluie un prefect care stie sa discearna adevarul dintre triadele lui Catavencu atunci cand acesta cere manatul de deputat si stie ca avand puterea de partea lui poate fi vehement in amenintari ,,uiti ca nu e bine sa te joci cu un om ca mine astfel’’ ii spune lui Catavencu .Dar cand rasturnarile spectaculoase il aduc pe Agamemnon Dandanache ,Tipatescu are reveltia inca odata a descoperiri unei lumi pe care o detesta .Si acum Catavencu nu i se mai pare odios ,,Si-l aleg pe domnul Agamita Dandanache .Iaca pentru cine sacrific de atita vreme linistea femeii pe care o iubesc .Unde esti Catavencule ,sa te vezi razbunat .Unde esti sa-ti cer iertare ca ti-am preferat pe onestul domn Agamemnon pe admirabilul ,pe sublimul, pe iscusitul ,pe puicusorul Dandanache ..Ce lume ! ce lume ! ce lume !.Cu Tipatescu ,scriitorul realizeaza clasicul triunghi conjugal .In problemele intime se arata ezitant ,sinceritatea dragostei sale e indoielnica ,desi el este acela care-i propune iubitei sa fuga di oras .Pare gata a se dezice de femeia ce-l iubeste ,inselandu-i asteptarile asa cum de atatia ani il inseala pe Trahanache in casa caruia e primit ca prieten .Nu mai este putin imoral daca exclama ,,A ,ce lume ! ce lume ! ‘’ revolta pe manevrele josnice ale lui Catavencu .In acest caz aroganta de judecator al moralei altora nu se justifica ,e tot atat de josnic si ca oficial si ca om. Zoe Trahanache singurul personaj feminin al piesei sta mereu in centrul conflictului ,dragostea ei pentru Tipatescu pare sincera ,nu e o pasiune ci un sentiment domolit prin obisnuinta .Ceea ce o igrozeste si o chinuie cand scrisoarea se afla in mainile lui Catavencu ,nu e teama ca ar trebui sa se desparta de omul drag ci ca va intra in gura lumi ,iar numele ei va fi pangarit cu barfe . Zbuciumul ei scenele pe care ile poate face prefectului ,amenintarea cu sinuciderea au ceva de parodie ,de iubire de mahala .De accea nimeni nu o poate compatimi ,starea ei sufleteasca este contrastata din lacrimi si disperare isi arata brusc chipul de femeie energica , in stare sa se apere singura impotriva tuturor .Smulgandu-se din sfera dramei sentimentale ,ea paseste in arena politici unde vointa ei este porunca pentru sot amant si chezasie ,pentru Catavencu .Afland ca onorabilul avocat pierduse scrisoarea ea izbucneste ,,Cand te-a arestat Fanica te-am scapat eu ..acum te arestez eu si n-ai sa mai scapi decat atunci cand mi-oi gasi scrisoarea ‘’.In relatiile cu Tipatescu ea minimizeaza mai mult sentimental cand ii propune sa fuga impreuna ea refuza categoric dovedind un spirit practic .Lustrul de moralitate este o trasatura esentiala ,zbuciumul ei pentru obtinerea scrisorii compromitatoare ar putea imprima piesei nota specifica dramei .Prin toate aceste trasaturi eroina comediei de moravuri se integreaza in satira politica Intre Zoe si prefect ,Zaharia Trahanache este sau vrea sa para sotul credul si prietenul netulburat de nici o banuiala .Om cu tabieturi,greoi purtand semnele decreptitudini are aparentele unui om usor de influentat si un invins .Bonomia lui neputincioasa se dezminte indata ce ,,prezidentul’’ trebuie sa pareze o lovitura ori sa apere ,,enteresurile ‘’ partidului Cei care-l cunosc bine il trateaza cu condescendenta ca pe un adevarat stalp al puteri .El este ,,unul pe care conteaza bampirul…ca pe dumnezeu ‘’ si castigandu-l pe el ,Catavencu e singur ca ii va avea pe toti ai lui .Farfuridi si Branzovenescu il considera ,,tare ..tare de tot ..Solid barbat ! si dovedeste astfel dejucand manevrele lui Catavencu prin descoperirea politelor plastrografiate de acesta .La fel ca Tipatescu ,Trahanache se lamenteaza si el ,,A ! ce corupta sotietate !..Nu mai e moral nu mai sunt printipuri …’’Si totusi chiar el gaseste o justificare pana si ,,machiavelicurilor ‘’ avocatului plastrograf ,, .. inteleg ;sa zic pentru politica unde e in joc enteresul tarii ca orice romin a incercat omul ca sa te forteze adica ‘’ Sub aparenta moliciunii ,Trahanache ascunde o mare viclenie ,el stie bine ca publicarea scrisorii este un dezastru atat pentru Zoe dar mai ales pentru el .Acasta ar fi insemnat recunoasterea publica a impotentei lui fizice si psihice in tot ce inseamna viata de familie ,zdruncinarea pozitiei sociale si politice , divortul lui Zoe si clatinarea prestigiului onorabilului si venerabilului neica Zaharia .De accea il va anihila pe Catavencu in mod spectaculos ,,Ei aveti putintica rabdare .Asta tot pentru politica e ? Girurile astea doua cu care onorabilul Catavencu a ridicat cinci mii de lei de la Sotietate ,sunt tot pentru enteresul tarii ?’’ El se incapataneaza sa reziste oricarei schimbari si se calauzeste in toate de ,,ai putintica rabdare ‘’.Formula reprezinta factor strategic determinant pentru a solicita timp adversarului sau interlocutorului pentru a castiga timpul necesar actiuniifavorabile lui pentru ca pozitia lui trebuie aparata cu inversunare cu atat mai mult cu cat ,,unde nu e moral ,acolo e coruptie si osotietate fara printipuri,va sa zica ca nu le are ‘’ .A parent personajul condamna imoralitatea ,in realitate e odios venal pentru ca o foloseste pe Zoe drept support pentru siguranta lui sociala. In scena dintre prefect si Trahanace, in care tipatescu se tradeaza din naivitate ,devenind agitat simtindu-se incoltit ,Zaharia Trahanache ii ofera chiar el portita de salvare si exclama ,,Intr-o sotietate fara moral si fara printip trebuie sa ai putintica diplomatie ‘’. Toti i se adreseaza cu orespectuoasa familaritate : Zoe singura lui slabiciune ii spune cu afectiune filiala ,,nene’’. Pentru Tipatescu este ,,neica Zaharia ‘’ ,pentru Pristanda ,,conu Zharia’’ pentru Farfuridi ete venerabilul neica Zaharia . In umbra celor trei mari Trahanache- Zoe – Tipatescu ,Farfuridi si Branzovenescu indeplinesc in piesa oficiul unor comentatori .Prezenta lor este numai pentru ridicolu in care ii tine prostia lor ,Farfuridi are o fire mai aprinsa ,Branzovenescu e mai retinut si la tot pasul pune o surdina izbucnirilor celuilalt .Branzovenescu nu e altceva decat umbra celuilalt ,cum Trahanache admite santajul ,Farfuridi accepta tradarea, bineinteles tot pentru binele partidului .Virtual candidat Farfuridi nu vrea sa se puna rau cu nimeni de accea e mereu prudent .Rentru el idea tradarii e josnica ,tainuirea ei e mult mai de condamnat ,,tradare sa fie daca o cer interesele partidului ,dar s-o stim si noi .. ;; Sau cu alt pilej afirma ,,iubesc tradarea dar urasc pe tradatori ‘’.Cand banuiesc ca sunt tradati de Tipatescu siTrahanace hotaresc pe loc sa anunte printr-o telegrama Comitetul central ,la Bucuresti .Telegrama va fi iscalita ,,anonima ‘’ Teama de a li se recunoaste ,, sloava la telegraf’’ e si ea inlaturata caci Farfuridi are o idee geniala ,, punem pe altcineva sa o scrie ‘’. In cazul cuplului Farfuridi-Branzovenescu prostia are camp larg de desfasurare si ea se manifesta din plin in discursurile inintelegibile in care din lipsa de argumente ,Farfuridi face appel la date istorice pe care le incura repetindu-le si sarind peste ,,anul de gratie 1883’’ : ,,dati-mi voie la 48 la 34 la 54 pecum si la 67 ,74 asemenea si la 84 si 94 si etecetera intrucat ne piveste .. pentru ca sa dam exemplu chiar surorilor noastre de ginte latine insa ‘’ si logoreea politicianista trimfa cu nonsensul ,,ori sa se revizuiasca primesc ! dar sa nu se schimbe nimica ,ori sa nu serevizuiasca .primesc ! dar atunci sa se schimbe pe ici pe colo si anume punctele esentiale …Din aceasta dilema nu puteti iesi ..Am zis ‘’.Cuplul frizeaza comicultraind sud impulsul unor stereotipe ,,la zece fix ma duc la targ ‘’ ; ,,eu am n-am clienti acasa la unsprezecefix ma duc la tribunal’’. Chestiunile de drept avocatul Farfuridi le discuta cu ,,competenta’’ ; Stii ca si mine principiu de drept fiecare cu al sau ,fiecare cu treburile sale ..oneste bibere’’.Tot atit de absurde sunt si unele afirmatii ale lui Catavencu pentru care ,, Industria romina e sublima putem zice dar lipseste cu desavarsire ‘’ .El aclama ..munca travaliul care nu se face deloc in tara noastra ‘’ si socoteste ca existenta falitilor este o dovada a progresului economic .Ca si cuplul Farfuridi si Branzovenescu ,Nae Catavencu aluneca prin tot ce face si ce spune in grotesc .El doreste sa parvina cu orice prêt si e capabil sa se adapteze la orice imprejurare invocand dictonul ,,scopul scuza mijloacele ,a zis nemuritorul Gambeta ‘’ Catavencu este omul fara trecut ,din istorie invata doar ca un popor care nu merge inainte sta pe loc ‘’ .E disponibil pragmatic deschis oricarei noutati ,folosind santajul ca sa previna el ,,joaca tare’’ e indraznet dar devine umil atunci cand nu mai e stapan pe situatie .Interesele sale sunt legate de chiverniseala personala nu de o ambitie politica ,nu are principii politice deosebita lui mobilitate ii permite lui Catavencu sa treaca foarte repede si usor de la aroganta la umilinta ,de la faza sforaitoare stropita cu lacrimi false la intriga marunta . Pe ultima treapt erarhica si sociala ,Pristanda e si el un fel de sef ocupand functia de politai al orasului si avandu-si subalterni.Impovarat de o,,famele grea’’ cu sapte copii se ploconeste in fata mai-marilor cu umilinta de servitor ,,Saruta mana ,coane Fanica ‘’ ,,saruta mana coane Zaharia ‘’,el este pasiv si ambigu ,,supus’’ de factura orientala . Pristanda se afla ca si ceilalti integrat intr-un torent de imbcilitate si coruptie ,e lipsit complet de personalitate dar este oportunist urmarind ,,capatuala’’chiar si micile furtisaguri pentru ca daca nu curge pica ‘’ .El este doar un brat executor este totdeauna ‘’scrofulos la datorie ‘’.Relatiile lui cu superiori sunt de inferioritate de un servilism care marcheaza proprile interese .Este omul tuturor ,,Omul dumneavoastra ,coane Fanica si al coanei Joitica si a lui conu Zaharia ‘’.In serviciul comandant politaiul procedeaza cu brutalitate proprie aparatului represiv al unei administratii care nu respecta legile : aresteaza si perchezitioneaza fara mandat judecatoresc : celor cu care sa dus sa-l ridice pe Catavencu la ordinul prefectului el le striga ,,Curat violare de domitiliu ! da umflati-l !.Odata ordinul executat ,prevederea il sfatuieste sa se scuze ploconindu-se in fata lui Catavencu care in viitor ar putea fi deputat sau chiar prefect .Deznodamantul surpriza il prezinta pe canditatul guvernului desemnat de la centru Agamita Dandanache al treilea candidat,,mai prost decat Farfuridi si maicanalie decat Catavencu,prin prezenta lui satira se adanceste iar comedia evidentiaza o data mai mult ca alegerile erau o simpla mascarada .Este introdus in ultimul act desi sosirea ii este anuntata inca di actul al doilea ,el este in planul farsei agentul rasturnari de situatie .Prin el se realizeaza momentul-soc ,el proiecteaza intriga piesei la un alt nivel .Este ridicol prin viclenia lui nu intelege sa restituie scrisoarea dupa ce a fost ales deputat pentru ca aceasta sa-i serveasca si in alte alegeri ,desi ramolit ,Dandanache este siret si lipsit total de scrupule ,a facut parte din toate partidele ,,Si eu ,in toate Camerele cu toate partidele ,ca romanul impartial’’. Exista in,,O scrisoare pierduta ‘’si un personaj onest Cetateanul turmentat ,emisar al maselor de alegatori toti ,,apropitari’’ .Cand Tipatescu il repede ,,Voteaza pentru cine poftesti’’ el raspunde intre doua sughituri ,,Eu nu poftesc pe nimeni,daca e vorba de pofta ‘’ Cetateanul turmentat are o dubla existenta in planul simplu al farsei el este agentul hazardului cel care aduce majporitatea rasturnarilor de situatie din piesa sub aparenta sa stare de ebrietate si nehotarare ,Cetateanul turmentat tine intreaga actiune dramatica .El este orb ca si destinul nimic nu-l poate impiedica sa aduca destinatarului scrisoarea mai ales daca ,,adrisantul’’ este cunoscut ,el reprezinta opinia publica .Nehotariarea lui care ascunde de fapt dezinteresul fata de treburile politice generat de o experienta negativa este a masei de alegatori ,este considerat de Tipatescu drept vinovat de toate pacatele celor puternici,,Pentru ca esti betiv ..vitios ..pacatos pentru toate astea trebuie sa-i dai votul lui onorabilul Catavencu pentru asa alegator mai bun ales nici nu se putea ‘’. Prin cetateanul turmentat scriitorul critica dispretul beneficiarilor sistemului ,,curat constitutional’’ fata de alegatorii de rand .Actul II se incheie sugestiv cu ,,eu nu lupt contra guvernului. Prin obiectivul critici si prin severitatea sentintelor comedia ,,O scrisoare pierduta ‘este o satira care se bizuie pe o ironie taioasa ca imprecatia .Personajele odioase prin ceea ce sunt se acopera de ridicol prin ceea ce vor sa para . Comicul in ,,Oscrisoare pierduta ‘’se manifesta in moravuri in caractere ,in situatii intriga limbaj in care contrastul dintre aparenta pozitiva si realitatea negativa staruie pe toate aceste pe toate aceste planuri.Toate personajele par a fi convinse de integritatea lor morala isi motiveaza actiunile prin respectul fata de principii afiseaza morga unor oameni manierati si cultivati.Situatiile comice pe care le creeaza Agamemnon Dandanache prin lipsa de memorie si de atentie efectele senilitati contribuie la accentuarea ridicolului acestei figuri. Cetateanul turmentateste prins in valtoarea luptei politice fara sa banuiasca ce rol insemnat joaca ,el starneste hohote de ras prin calmul lui opus agitatiei celorlalte personaje intre ctiunea lui deinteresata si actiunile interesate ale tuturor se stabilesc opozitii generatoare de de comic de moravuri de caracter si de situatii care starnesc rasul. Numele personajelor constituie in Oscrisoare pierduta ‘’ mijloc de caracterizare si de ridicularizare a personajelor este de fapt sura de comic :Zaharia Trahanache si prin nume si mai ales prin prenume si prin combinarea numelui cu prenumele sugereaza batranetea si chiar decreptitudinea si tot ce are greoi si ticait venerabilul presedinte ,Farfuridi si Branzovenescu prin aluzia culinara a numelui lor sugereaza cred ,inferioraritate ,vulgaritate si lichelism,Catavencu cu silabele lui stridente si cu conturul ridicol reda pe demagogul ,Agamita Dandanache rimeaza cu ramolismentul comic prin diminivulcaraghios al strasnicului nume Agamemnon pe care Trahanache il pronunta ,,Ggamita ‘’ ingrosand comicul prin sugestia caderii in copilarie a acestui ramolit prin continutul national al cuvantului ,,Dandanache’’ si prin sonoritatea acestui cuvant prin sufixul ‘’ache’’ comun cu numele Trahanache cat si prin suma tuturor acestora .Iar cuvantul ,,dandana’’ se potriveste cu rolul lui in piesa ,schimbarea intempresiva a candidatului la deputatie spre disperarea Zoei plus dandanaua cu ,,pac !la Razboiul’’ dar mai ales folosirea pentru revendicarea de privilegii calitati reale sau fictive de participant la revolutia de la 1847. Pristanda in unele zone ale tarii este numele unui joc popular asemanator cu ,,braul’’ o batauta marunta ,devenind numele politaiului aceasta ar putea sugera ca personajul cu pricina joaca dupa cum i se canta isi aproba superiorul ,il aproba servil pe Tipatescu in aprecierea unor personaje sau situatii care devi ,,curat murdar’’ sau ,,curat constitutional’’ iar in forumul sau interior ,joaca ‘’ dupa interesul propriu .Tipologic ,Pristanda este omul slugarnic care invinuieste viitorul lui Catavencu pe care-l trateaza cu umilinta ,,poftiti coane Nicule poftiti si zau sau pardonati in consideratia misiei mele care ordona sa fim scrofulosi la datorie ‘ ,,Pristanda exprima lipsa demnitatii profesionale ,limbajul sau tradeaza incultura siretenia pimitiva ,servilismul . Catavencu este caracterizat prin sonoritatea numelui sau ,esenta sa demagogica este subliniata chicar prin titlul ziarului pe care-l conduce ,,Racnetul Carpatilor ‘’ titlul care-l exprima pe galagiosul si combatantul propietar .Numele bombastic al ,,socitatii’’pe care a infiintat-o subliniaza lipsa de continut si de obiect a acesteia iar nepotrivirea flagranta dintre termenii ,,enciclopedica’’si ,,cooperativa ‘’ este de un comic irezistibil. Caracterizarea prin limbaj a demagogului politic sau a prostului fudul este de asemenea surasa de comic .Astfel in actul III scenaV ,Ctavencu acum cu emotia simulata cu ,,plansul’’mincinos frazeologia patriotarda ascunde dorinta candidatului de a castiga capital politic .Din discurs se releva precaritatea culturii personajului care se manifesta printr-un delir verbal ,,Pana cand sa n-avem si noi falitii nostrii ?’’.Gandirea lui Catavencueste lipsita de logica industria este ,,sublima’’ dar nu exista noi ,,aclamam travliul munca ‘’ dar si aceastea ,,nu se face deloc in tara noastra ‘’Cand Tipatescu ii propune o seama de favoruri in schimbul scrisorii avocatul refuza motivind ,,Vreau ceea ce mi se cuvine dupa o lupta atat de atata vreme, vreau ceea ce merit in orasul acesta de gogomeni unde sunt cel dintai intre fruntasii politici.’’ Comicul de limbaj este realizatdin nonsensurile de exprimarea unor personaje care vadesc o gandire incalcita din automatismele verbale care reflecte caracterul personajelor curat ‘’ al lui Pristanda,,Aveti putintica rabdare ‘’al lui Trahanache sau Da-i inainte stimabile aveticuvantul Trahanache .Este o imbinare a stilului retoric cu cel familiar de tipul ,,Unde nu e moral acolo e coruptie ‘’ asociatiile de termeni incompatibili ,,Dupa lupte seculare care au durat 30 de ani ‘’ dau nastere la nnsens ,introducerea vorbiri de mahala ,,chestie de treba onorabile ,daraveri de clopotnita stimabille ‘’sa sa ma-ngropi sufletul meu ‘’ folosirea stilului retoric ,,Tradare ,tradare ,tradare de trei ori tradare ‘’ sau ,, Cum ar fi posibil martiriul daca n-ar exista calau ‘’ completeaza posibilitatile comicului de limbaj caragialesc. Prostia suficienta personala sunt sugerate cu deosebire prin icarctura de neologisme ce sunt rostite si intelese gresit ,,bampir ‘’, catindrala ‘’, ,plebiscist ‘’ ,,cicocplopedica’’ , ,,renumeratie ‘’.Convins ca nimic nu arde mai mult pe ticalosi ca rasul ,Caragiale a biciuit puternic in ,,O scrisoare pierduta ‘’ nesinceritatea ,necinstea ,imoralitatea si prostia politicienilor contemporani lui. In ,, O scrisoare pierduta ‘’ agitatia uriasa in jurul unui scop obisnuit victoria nonvalorii, senzatia ca lumea e pe dos ,toate amintesc de faptulca autorul este precursor al absurdului . Pornind de la o situatie farsa ,,O scrisoare pirduta ‘’ se ridica prin acuitatea observatiei prin limbaj la un plan superior care ii da deosebita valoare ce o inscrie printre capodoperele teatrului romanes si universal. Farfuridi Tahe Farfuridi avocat ,membru in comitetele si comitiile lui Zaharia Trahanace impreuna cu Iordache Branzovenescu face parte din categoria demagogilor. Prost dar fudul nu uita sa-si afirme principiile in confruntarea cu Tipatescu pe care-l suspecteaza de tradare si care-i atrage atentia ironic ,,Amice ,d-le Farfuridi nu ti se pare d-tale ca te faci mai catolic decat Papa ?..’’ Comicul reiese din contradictia intre ceea ce ar trebui sa spuna grav si formularile sale in termeni de genul ,,Cum ziceam adineaori amicului Branzovenescu tradare sa fie daca o cer interesele partidului dar s-o stim si noi ..De aceea eu totdeauna am repetat cu strabuni nostri cu Mihai Bravul si Stefan cel mare iubesc tradarea ,dar urasc pe tradatori….Salutare ,salutare ,stimabile !’’ Eu am n-am sa-ntalnesc pe cineva la zece fix ma duc in targ’’ Caragiale intrebandu-se cine ar fi trebuit sa invinga la alegeri a oscilat intre Catavencu si Farfuridi ,alegand in cele din urma pe Dandanache pe care il considera ,,mai prost ca Farfuridi si ami canalie decat Catavencu ‘’. Discursul lui Farfuridi din actul III se constituie intr-un model la comicului absurd care pune in evidenta limita intelectual confuzia lingvistica si gramaticala .Pompiliu Constantinescu apreciaza ca : ,,Nimic mai ‘’compus,, decat discursurile lui Catavencu si Farfuridi cu toate incoerentele logice cu toate efectele aglomerate in vederea comicului .Si totusi nimic de prisos ,nimic mai arogant in insasi exagerarea artistica a acestor doua discursuri.Caragiale exprima prin ele o mentalitate o ideologie deformata ,discursurile sunt tipice pentru fiecare personaj in parte .Al lui Catavencu mai avantat in stupiditatea lui ,al lui Farfuridi e discurs de ‘’pisalog,, si agramat impleticit ‘’.Ticurile vorbiri isi fac loc chiar din primele cuvinte .Astfel de la tribuna rosteste ,,Dati-mi voie !Dati-mi voie ! ‘’ Promite ca dupa ce a vorbit din punct de vedere istoric si de drept va incheia ,,cat se poate de scurt ‘’.Nu-si poate respecta promisiunea si dupa mai multe reveniri isi sustine memorabilul discurs pe care-l incheie cu celebrele cuvinte ce au devenit cunoscute pentru nonsensul lor ,,Iata opinia mea :Din doua una dati-mi vaoie : ori sa revizuiasca ,primesc ! dar sa nu se schimbe nimica ,ori sa nu se revizuiasca primesc ! dar atunci sa se schimbe pe ici pe colo si anume punctele esentiale ..Din aceasta dilema nu pueti iesi ..Am zis ! .Pe langa aceasta auto caracterizare iata acum si caracterizarea direct facuta de I.L.Caragiale prin indicatiile scenice ,,Foarte asudat se sterge si sufla foarte greu .Trahanace a urmarit cu mana tactul cascadelor oratorice ale lui Farfuridi ,bravo si aplauze in fund conduse de Branzovenescu rasete si sasaituri in grupul lui Catavencu ‘’. Finalul comedie care aduna toti protagonisti din care nu poate lipsi nici Farfuridi care intra ,,Din casa in urma lui Farfuridi ,Branzovenescu si a celorlalti alegatori vin fericiti cu sticle de sampanie ‘’ .Este primul care deschide scena a XIV – a si ultima ,astfel luand un pahar de sampanie inchina ‘’In sanatatea domnului Agamita Dandanache alesul nostru ! Trahanace ca si Farfuridi siBranzovenescu cam de aceeasi varsta cam de aceeasi varsta toti sunt ramoliti incababili dar in fond mai putin patati in viata normala . Ambitios obedient si ignorabil cum il caracterizeaza stefan Cazimir ,Farfuridi nu a reusit in tentativa de a fi ales ca recompensa a disciplinei sale politice si a fidelitati fata de partidul sau .Toata miscarea comica a lui Farfuridi decurge din rigiditatea sa contrariata iar pentru reliefarea efectului ,,tipul a fost conceput ca o suma de automatisme ,intruchipare a prostiei solemne .Ocupatiile cotidiene riguros cronometrate ii gireaza stabilitatea sentimentului de importanta .Prin stilul sau sententios si emfatic prin logica formulelor ce-i puncteaza elocinta ,Farfuridi este eroul cel mai prudhomeresc al operei lui caragiale ‘’ .Locul lui fixat insa de contradictia dintre gravitatea participarii sale la jocul politic si ,,rolul pur decorativ’’ pe care il are . Nae Catavencu Si el un mare actor al comediei politice facand parte dintre notabilitatile provinciei Catavencu este o canalie .Avocat director-poprietar al ziarului Racnetul Carpatilor ,prezident fondator al societati enciclopedice coperative Aurora economica romana dupa prezentare de catre scriitor in tabela de ,,persoane ‘’ ,Catavencu face tandem cu Ionescu institutor colaborator la aceeasi ziar si membru ,,al acestei sotietati ‘’si cu popescu institutor asemenea prin aceastea Caragiale realizand de fapt o impartire egala oarecum a celor care se lupta deschis o simetrie de trei la trei Tache cu Branzovenescu si Farfuridi si Catavencu cu li lui .Numele ales la fel de potrivit ca si celelalte personaje semnifica delirul ,demagogia , vivacitatea, fenetismu si nu in ultimul rand rautatea si insistenta . Arivistul abil farsor se ascunde in spatele sintagmei pe care o considera a lui Machiaveli ,,Scopul scuza mijloacele ‘’ si actioneaza intr-o lume in care toti se bat pentru a parveni .Convins ca se cuvine sa fie ales se exprima la tribuna ,,Vreau ce se mi se cuvine dupa o lupta de atata vreme ,vreau ceea ce merit in orasul asta de gogomani unde sunt cel dintai intre fruntasi politici .. Comicul reiese aici din contradictia intre ceea ce era de fapt si ceea ce se crede ca este un comic de caracter si de situati .Scapa din mana posibilitatea santajului prin scrisoare deci sansa de a fi ales ,trece insa repede in tabara celor puternici convins fiind ca protectia vine tot de la venerabilul si impartialul prezident Zaharia Trahanache si alssii sai .Renunta repede la micile pasiuni si in ultima scema a comediei conduce ceremonia alegerii candidatului de la centru .Fata de Tipatescu se pronunta viclean ,,Sa ma ierti si sa ma iubesti ! pentru ca toti ne iubim tara toti suntem romani !.. mai mult sau mai putini onesti .In sanatatea iubitului nostru prefect ! Sa traiasca pentru fericirea judetului nostru !.Pentru ca apoi cum il caracterizeaza autorul ,,foarte ametit impeticindu-se-n limba dar tot ingrasandu-si silabele sa rosteasca acordul final inaintea lui Pristanda ,,Fratilor dupa lupte seculare care au durat aproape treizeci de ani iata visul nostru realizat ! Ce era acum catva timp inainte de Crimea .Am luptat si am progresat ieri obscuritate azi lumina ! ieri bigotismul azi liber-pansismul ! ieri intristarea azi veselia 1..Iata avantajele progresului ! Iat binefacerile unui sistem constitutional ! ‘’ Caragiale insistand asupra pacifismului final dar nu numai noteaza in legatura cu protagonisti politici,Tota lumea se saruta gravitand in jurul lui Ctavencu si a lui Dandanache care se srang in brate in mijloc ‘’ Au devenit celebre unele afirmatii ale lui Catavencu constituindu-se in dimensiun fundamentale de autocaracterizare in ceeace priveste comicul de limbaj prin incalcarea regulilor gramaticale si ale logici contradictie in termeni ,asociatii incompatibile expresii tautologice ,repetitii suparatoare interferanta stilurilor .Actul III este plin de asemenea ecouri marcand confruntarile politice . In scena III-a actul III este analizat de opozitie discursul lui Farfuridi discurs pe care Catavencuil respinge ca avand idei invechite ,,aprecieri ruginite’’ care te sperie mereu cu Europa cu zguduiri cu teorii suversive ‘’si care nu mai merge ‘’Incercand sa-l lamureasca pe Popescu aliatul sau insistand ca nu trebuie sa dam exemplu rau surorilor noastre de ginta latina ‘’,Catavecu i-o taie scurt si cu un aer de protectie ‘’ cum spune autorul prin replica caracterizand si breasla dascalilor ,,Voi dascali sunteti baieti buni dar aveti un cusur mare cum va vorbeste cineva di istorie s-a ispravit are dreptate Ce istorie ?Apoi daca e vorba de istorie apoi ce te-nvata istoria mai intai si intai ,se intreaba Catavencu si refuzand raspunsurile scurte ale lui Ionescu siPopescu referitoare la Traian explica prin celebrele cuvinte ,,Ce strabun ! ce nostru1 Vezi ca nu stiti ! Or mai intai si-ntai istoara ne invata anume ca un popor care nu merge inainte sta pe loc incepe sa-i ia aminte ca peroreaza si se grupeaza incet-incet imprejurul lui ca sa asculte ba chiar da inapoi ca legea progresuluieste asa ca cu cat mergi mai iute cu atat ajungi mai departe .La interventia lui Farfuridi referitoare la Europa ,Catavencu continua intrerupandu-l latrator marcand culmea caomicului si asocierea cu numel personajulu ,,Nu voi stimabile sa stiu de Europa d-tale eu voi sa stiu de Romania mea si numai de Romania .. Progresul stimabile ,progresul ! In zadar veniti cu gogorite cu inventiuni antipatriotice cu Europa ca sa amagiti opinia publica . La afirmatia lui Branzovenescu ,,Fireste ca nu vrei sa stii nu-ti vine la socoteala ‘’,Catavencu si mai latrator continua ,,Sa vezi ,,sai vaza de treburile ei Europa .Noi ne amestecam in treburile ei ? Nu ..n-are prin urmare dreptul sa se amestece intr-ale noastre …D-ta esti avocat esti confrate cu mine ‘’Farfuridi respingand idea de a se considera confratele lui Catavencu si numai avocat ,Catavencu ii aminteste despre printipiul de drept ,,fiecare cu al sau fiecare cu treburile sale ‘’ conchizand printr-o eroare de termeni latinesti oneste bibere asupra carora revine .Este vorba aici de stalcirea maximei latine ,,honeste vivere,niminem laedre sum cuique tribuere ‘’ . Este surprinsa in aceasta scena motivatia scopului si parerea despre ceea ce este o campanie electorala ,astfel cu luciditatea-i caracteristica autorul noteaza Catavencu ,,Stimabile nu stim pentru ce d-ta ma prigonesti de la o vreme …Ce ai cu mine ? Suntem in fata alegatorilor ,stimabile or nu icape pica sa luptam d-ta sa-ti pui candidatura o stim eu ti-o declar ca mi-o pui pe amea ..lupta electorala ! si stim ca lupta electorala este viata popoarelor …De ce te revolti contra adevarului ? in contra dreptului ?…Oneste bibere onorabile . Caracterizarea lui Farfuridi este transanta toate sunt considerate toate sunt considerate ,,mofturi ‘’ in fata chiverniseli propri si a confratilor lui Catavencu ,,pe de o parte opozitia la toarta pe de alta parte la tescherea la buzunar ! ..Ural targul domnule ‘’ Nervos ii arunca in fata ,,d-ta esti candidatul prefectului ‘’ Si prin urmatoarea replica pe care o rosteste razand se situeaza intr-o anumita categorie a politicienilor ,,Eu sunt candidatul grupuli tanar ,inteligent si independent ..Onorabilul venerabilul nostru prezident unde e venerabilul nostru prezident / nu-l vaz ..va proclama pe cat stiu asta-seara pe candidatul comitetului dv comitetul dv .. Or daca voi ave onoarea ca sa ma agreeze si comitetul dv ..caci e al dv …’’ Jpcul politic deschis , aluziv ,Branzovenescu incercand sa-l potoleasca pe Farfuridi ,pierzandu-si masura se smuceste nemaidand voie replici partenerului de dialog aruncandu-i in fata injurii. Astfel rosteste,,Ce voie ! ce voie ! …Vii cu moftalgii cu iconomii cu sotietati, cu scamatorii ca sa tragi lumea pe sfoara cu dascalimea d-atale cu moftangii d-tale ‘’. La rugamintea lui popescu sa-si retraga cuvintele injurioase Farfuridi continua ,,Cu grupul inteligent independent ..impertinent ‘’Scena comica in esenta prin situatia creata toti din grupul lui Catavencu ,,A1 a ! se reped unii la altii’’. Insultele continuand ,,Va-nvatam noi papugiilor ! rosteste Farfuridi la iesirea din sala . Scena pune in evidenta comicul de caracter de situatii de limbaj ,absurdul ,personajele autocaracterizandu-se in primul rand Catavencu prin proprile atitudini gesturi ganduri ,rostiri dar si de catre celelalte personaje individuale sau colective adunarea publicul ,,toti’’ cumcum spune scriitorul avand un rol la fel de important in tesatura intrigilor relevand comicul in totalitatea lui pana la absurd .Asa cum spune Ibraileanu ,,Trahanache ,Catavencu,Cetateanul turmentat sunt personaje despre care vorbesti ca despre oricare altele inscrise in starea civila .Si cand vrei sa faci comparatii lamuritoare nu compari pe Catavencu cu d.X ci pe d.X cu Catavencu pentru ca Nae Catavencu si pentru d-ta si pentru interlocutorul d-tale e un personaj mai viu si mai cunoscut decat d.X cu toate ca d.X traieste in carne si oase si-l intalneste pe strada si in berarii’’ Meritul de a fi creat oameni si de a le fi dat drumul in lume ,,la noi’’ il are numai Caragiale ,,Numai el spune Ibraileanu pe pamantul romanesc pe langa sutele de oameni creati de Dumnezeu de-a lungul vremi a mai creat cativa .Si aceasta este arta cea mare . Caragia le este considerat de critic cel mai mare istoric al epocii dintre 1870-1900 , care a sintetizat in cateva personaje evenimentele caracteristice categoriile sociale starile sufletesti si intamplarile produse de introducerea civilizatiei apusene la noi ,,el a istorisit a criticat si a explicat intreaga viata a epocii de care s-a ocupat ‘’ Caragiale e cel mai mare scriitor obiectiv si unicul creator de tipuri devenite populare ,fara a mai insista asupra scenei comice cand Tipatescu il alearga si cand Catavencu ii propune lui Tipatescu alegerea sa acesta izbucnind il face mizerabil ,canalie nerusinata ‘’ si se repede la el intr- o situatie comica cerandu-i scrisoarea ,,ori te ucid ca un caine ! Scriitorul noteaza scena ,,Tipatescu se repede navala la el .Catavencu ocoleste mas si canapeaua ,rastoarna mobilele si se repede la fereastra pe care o deschide de perete imbrancind-o in afara tremurand striga la fereastra in afara Ajutor ! Sariti ! Ma omoara vampirul 1 prefectul asasin ! ajutor ! ‘’ Iata penibilul in antiteza cu finalul ,,in sanatatea iubitului nostru prefect 1 sa traiasca pentru fericirea judetului nostru ! Pentru Calinescu ,,Farfuridi, Branzovenescu Cetateanul turmentat sunt mai mult niste intrari grase in scena ,Catavencu e zgomotos ,schelalaitor ,escroc , galant ,sentimental ,patriot adica un Mitica .Pristanda ,un Polonius pentru aceasta lume bombastica functionand ca un ecou docil .Indeosebeste comicul rezulta din combinarea mijloacelor si ramane in sfera indemonstrabilului construind ,,caragialismul’’ .Teatrul lui Caragiale e plin de ecouri memorabile ce au deasupra spectacolului care le anticipeaza efectul delirant al melodiei in opera ilatina .Tot ce se poate taia din Catagiale se stie dinainte pe dinafara . Referinte critice Eugen Lovinescu : Caragiale ramane asadar singurul nostru dramaturg care a dat eroilor actele stari civile .Tot teatrul de dinainte si dupa dansul afara de foarte putine exceptii e un teatru de iluzii scenice de fictiuni dramatice .Nimeni nu a creat viata nimeni n-a aruncat in circulatie realitati ,Caragiale ne-a inmultit populatia cu un numar de cetateni ,expresi ale mentalitati unei paturi sociale intr-o anumita epoca .Pentru a da viata acestor ,,tipuri’’ el a trebuit sa-i faca sa vorbeasca in felul lor ,potrivind forma fondului plasmuind pe de-a-ntregul o limba speciala inestetica si trivala dar plina de realitate traita ,o limba necunoscuta literar pana la dansul . Dupa cum Eminescu a adus o noua limba poetica o armonie proprie un numar de imagini si de expresii ce au intrat in rostirea poetica tot asa si Caragiale a intrebuintat o limba a sa monstruasa dar plina de seva ,vie ,o culegere de locutii ajunse legendare de glume curente ,,caragializam’’ astfe fara voie dupa cum eminascializam in expresia sentimentelor politice. G. Calinescu : Este la Caragiale un umor inefabil ca si lirismul eminescian independent de orice observatie ori critica constand in ,,caragialism’’ adica intr-o maniera proprie de a vorbi .Teatrul lui e plin de ecouri memorabile ce au asupra spectatorului efectul delirant pe care melodia operei italiene o are asupra publicului . Spectatorul ia fraza vrajit din gura actorului si o continua singur ,cand Pristanda vorbeste de renumeratia lui dupa buget simti nevoia de a striga din stal ,,mica sarut mana coane Fanica ‘’ intr-adevaar aceste replici sentinte triesc singure cu o pura viata verbala .Ele zugravesc misterios sufletul nostru volubil si ne reprezinta inalizabil,desteptand simtul estetic nu prin curiozitate la prima lectura ci prin imposibilitatea de a le mai inlatura din constiinta dupa ce ne-am familiarizat cu ele . Date Biografice Ion Luca Caragiale s-a nascut 1852 in satul Haimanale ,judetul Prahova fiul lui Luca si al Ecaterinei Caragiali. 1859-1860 Primul an de scoala la Ploiesti . 1860-1864 Urmeaza cursurile ,,Scoli domnesti’’ nr.1 din acelasi oras obtinand certificatul de absolvire a patru clase primare la 18 iunie 1864 .L-a avut ca invatator pe Baziliu Dragosescu caruia i-a o luminoasa amintire asa cum reiese dintr-o evocare a sa 1864-1867 A frecventat cursurile gimnaziului ,,Sf Petre siPavel’’din Ploiesti . 1868-1870 I.L.Caragiale se inscrie la cursul de mimica si declamatie pe care il tinea in cadrul Conservatorului din Bucuresti unchiul sau Costache Caragiale . 1870 Devine pentru cateva luni incepand cu 20 iunie copist latribunalul Prahova functie din care este destituit la 24 octombrie La 10 octombrie moare tatal sau Luca . 1871-1872 Sufleur si copist la Teatrul National din Bucuresti . 1873-1875 Debuteaza in ziarul Ghimpele unde semneaza diverse cronici cu numele abreviat ,,Car sau Palicar . 1876-1877 Este angajat corector la ziarul ,,Unirea Democratica’’si apoi redactor la ‘’Clopotul,, .Pentru scurta vreme din septembrie pana in decembrie 1876 impreuna cu Fr. Dame scoate ziarul ,,Natiunea romana’’ iar in decembrie 1877 editeaza singur ,,Calendarul Claponului’’ .Tot din decembrie incepe sa publice in ‘’Romania libera,, o suita de articole care compun o cercetare critica asupra teatrului romanesc. 1878 Continua insa scurt timp sa publice in ziarul ,,Romania libera’’ si incepe colaborarea la ,,Timpul’’ unde ii are ca colegi de redactie pe Eminescu si Slavici .In seara de 12 noiembrie citeste in cercul ,,Junimi’’ infiintat de marele critic Titu Maiorescu prima sa opera dramatica ,,O noapte furtunoasa ‘’ 1879 Pscena Teatrului National din Bucuresti se prezinta pentru prima data la 18 ianuarie comedia O noapte furtunoasa .La ce ade a doua reprezentatie directorul de scena intervine abuziv in textul lui Caragiale fapt ce il determina pe autor sa-si retraga piesa ,citeste in cercul literar al ,,Junimi’’ pisa Conu Leonida fata cu reactiunea . 1901 Apae volumul Momente alcatuit in cea mai mare parte din schite publicate in ‘’Universul,, la 1 aprilie e pus in disponibilitate de la Regia Monopolurilor pentru economi bugetare masura luata de de guvernul liberal al carui conducator D.A.Sturza prezentase raportul de respringere a pieselor lui Caragiale de la premiul Academiei Romane in 1891 scoate a doua serie din ‘’Moftul roman,, cu incepere de la 1 aprilie .Dupa ce un pubilcist neansemnat ,Const .Al Ionescu publicase in revista in ,,Revista literara’’ doua articole in care marele nostru autor dramatic era invinuit de a fi plagiat Napasta dupa un fictiv scriitor maghiar Kemeny Istvan I.L.Caragiale deschide actiune juridica la 18 decembrie . 1902 Barbu Delavrancea pedeaza stralucit pentru Caragiale si gazetarul impostor este condamnat in lipsa ,pana la urma Caion a fost achitat . 1904 Caragiale impreuna cu familia paraseste tara stabilindu-se in Germania la Berlin unde ramane pana la sfarsitul vietii. 1912 Emil Garleanu ca presedinte al Societati Scriitorilor Pomani ii propune sarbatorirea in tara cu prilejul aniversari implinirii varstei de 60 de ani .Caragiale refuza ,in ziua de 9 iunie I.L.Caragiale moare subit este adus in tara si inmormantat la Cimitirul Belu.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu